Depresia...

Cred ca ar trebui sa accept pur si simplu realitatea. Sunt in depresie. E nasoala si pare fara iesire. 

Sigur.. asa par toate (depresiile vreau sa zic). Spun din experienta. Been there, done that ca sa zic asa.

Problema cu asta e ca nu o asteptam si nu eram pregatita pentru ea. 

In fine, cred ca nicio depresie nu vine in urma unei intilniri stabilita la o anumita zi si ora... vine pur si simplu. Nu-mi dau insa seama cind a inceput. Cred ca dupa ce mi-am facut curat pe birou.. sau.. in momentul in care l-am dezlipit pe Dobby de pe monitor. Statea acolo de... 5... sau chiar de 6 ani. S-a pleostit de tot in timpul asta si nu cred ca-si mai dadea seama cineva despre ce e vorba. In afara de mine.. desigur. Pentru ceilalti era doar o forma nedefinita de blue-tac.. cu o scoica in virf. Pentru mine era un prieten vechi.. unul care m-a vazut la bine si la rau. 

 Cred ca totusi 10 ani inseamna ceva. 

Si acum? Acum ce se va intimpla? N-am chef sa vad pe nimeni sau sa fac conversatie. Nu stiu cit va dura, dar va tin la curent. 

Pina atunci... alte muzici de weekend... desi vad ca cele puse zilele trecute nu prea se mai vad.. ciudat... Hmm.. de fapt nu se vad pentru ca nu merge youtube.. si deci nici nu pot sa pun alte muzici. 

Poate maine...

The New Year - The end's not near...

The end's not near... is here... N-am gasit fara imagini din the O.C.... melodia conteaza.

Anouk - between these walls

astazi a fost ultima mea zi la birou... la biroul in care am lucrat 10 ani... cam asa se simte...

Mick Jagger - Old Habits Die Hard (official video)

Brandi Cralile - The Story

Se poate si fara imagine, doar inchideti ochii si ascultati.....:)

Gotan Project - Santa Maria (Del Buen Ayre)

Ca pentru o duminica de aprilie cu ploaie...

Anna Nalick - Wreck of the day

Hmm... deci se poate...

Nu vreau sa ma lansez in discutiile despre Summit-ul NATO de la Bucuresti pentru ca are cine sa vorbeasca despre asta.. oameni avizati adica. Ceea ce insa mi s-a parut mie nemaipomenit a fost fluiditatea traficului din Bucuresti cu citeva zile inainte de saptamina Bucurestiului aproape pustiu... Da, saptamina anterioara, in care colegii politisti din provincie faceau exercitii de dirijare a traficului din bucuresti si probabil invatau cum sa ajunga la post. Sigur, erau vreo 5 in fiecare intersectie... dar vreo trei oricum stateau degeaba si doar doi se agitau... asa ca din Drumul Taberei pina in Piata Romana am facut vreo 15 minute cu tot cu statul la semafoare. Uluitor.. si seara, la intoarcere, nu ne-am dat duhul pe deal la Academie.. s-a circulat civilizat.. deci se poate. Va rog.. cine poate sa ia o decizie in acest sens.. banii mei.. contributia mea la bugetul statului sa fie folosita in acest scop. Poate asta salveaza niste bani consumati pentru asigurarile mele de sanatate (pentru ca voi ajunge putin mai tirziu la Marcutza daca voi ajunge la birou si respectiv acasa asa cum am facut-o in saptamina ante summit). Da, sa fie ajutori de semafoare. Daca soferii bucuresteni nu-si dau seama ca un smecher incurca 100 de oameni cu bun simt, atunci sa vina politia sa ne civilizeze. Alo? Ma aude cineva? Oare sa incep o petitie? Hmm...

O carte la vremea ei...

In ultima vreme am calatorit mult. Nu o spun neaparat ca lauda... asa s-a intimplat. Ideea e alta. nu stiu daca vi s-a intimplat in vreodata sa aveti frisoane cind va ginditi la cum aluneca bagajele pe banda.. si sa va ginditi ca altcineva v-ar putea lua valiza... cu chilotii si catrafusele voastre. Pe mine m-au bintuit gindurile astea de citeva ori inultima vreme... si nu stiu daca ati vazut cum 99,9% din geamantane sunt negre sau in culori foarte inchise, destul de asemanatoare unele cu altele. Fiind muncita de aceste ginduri negre... ma si vedeam tragind de acelasi geamantan cu vreun alt calator si cazind in fund in cursul actiunii... m-am gindit sa-mi iau o geanta mai deosebita... asa ca am exilat gentile de la Carrefour - luate cu banii pe o sticla de vin mai rasarit.. tot setul de trei genti adica - si mi-am achizitionat o frumoasa valiza... rosie.. Samsonite. Pai ce... n-am si io fatza de o valiza mai cu motz?!?

Ei bine.. doamnelor si domnilor, exact aceasta valiza mi-a facut figura din cosmarurile mele de aeroport. La intoarcerea din ultima calatorie, in timp ce imi asteptam valiza.. impreuna cu ceilalti calatori din avionul cu care venisem eu si cei din cursa de Milano... am vazut-o. M-am indreptata spre ea si.. chiar inainte sa ajung eu, o doamna bine.. care venise de la Milano (un amanunt.. minor pentru ea.. inca veneau bagajele cursei noastre care aterizase inainte).. pune mina pe valiza si da sa plece. Shocata putin de situatie.. intreb.. sunteti sigura ca e a dumneavoastra. Ea uitindu-se la mine si masurindu-ma din cap pina-n picioare.. probabil zicindu-si ca sigur n-am fatza de Samsonite rosu... (am uitat sa spun ca eu de obicei calatoresc in jenasi si pantofi sport; poate e demodat, dar mi-e foarte comod si nici nu trebuie sa ma descalt/scot curele si alte minuni de acelasi tip... deci nu paream scoasa din cutie.. evident.. si nici de la Milano nu veneam.. ma trada lipsa machiajului probabil)... zice.. sigur ca-i a mea (adica a ei). Hmm... stupid... ma uit la eticheta.. mda.. numele meu, orasul de unde veneam eu... zic.. imi pare rau, chiar e a mea.. dupa cum vedeti aici scrie Gigica Pampon... adica eu. Ea.. neincrezatoare.. citeste.. apoi... face ochii mici si se uita la prietena ei.. apoi la mine... iar prietena.. alta matracuca.. zice.. poate au gresita astia etichetele.. Cum sa-i demonstrezi matracucei ca nu e geanta ei.. daca nici macar eticheta n-o convinge?!?.. Ma si vedeam deschizind geanta in mijlocul aeroportului si fluturindu-i pijamalele mele pe la nas de fatza cu toata lumea... Stupid, stupid, stupid... Apoi imi aduc aminte ca, intr-un buzunar exterior aveam o carte de rezerva (adica in caz ca cea pe care o incepusem se termina sau nu-mi placea prea tare la dus.. sa am ceva la intoarcere)... Si zic tirumfatoare.. este valiza mea si in acest buzunar se afla o carte... hehe... ce buna e o carte la vremea ei! Deschid fermoarul, scot cartea... bingo! Matracuca se pleosteste.. sigur nu e geanta ei... o carte... ce Dumnezeu e aia... Si zice.. vai... da, ai dreptate, nu e geanta mea pentru ca a mea avea eticheta cu priority .. hahaha.. sa mori tu ca avea eticheta VIP.. putea sa fie si placata cu aur din partea mea... oricum, astea erau bagajele de londra, asa ca nu avea cum sa fie a ta... Milano inca n-a intrat pe banda, vaca domnului... si oricum, cartea a facut toti banii... pentru ca altfel trebuia sa desfac geamantanul sa-i arat continutul... altfel.. neicredere totala..:) M-am gindit pentru o clipa sa revin la gentile no-name and no-pain de la carrefour pentru ca... ma gindesc.. cine-si ia genti de acolo nu calatoreste asa des cu avionul si de aceea n-am avut niciodata probleme cu ele. inca ma mai gindesc la asta... dar ii mai dau o sansa si valizei rosii... poate a fost pur si simplu o zi mai proasta.