sâmbătă, 5 aprilie 2008

O carte la vremea ei...


In ultima vreme am calatorit mult. Nu o spun neaparat ca lauda... asa s-a intimplat. Ideea e alta. nu stiu daca vi s-a intimplat in vreodata sa aveti frisoane cind va ginditi la cum aluneca bagajele pe banda.. si sa va ginditi ca altcineva v-ar putea lua valiza... cu chilotii si catrafusele voastre. Pe mine m-au bintuit gindurile astea de citeva ori inultima vreme... si nu stiu daca ati vazut cum 99,9% din geamantane sunt negre sau in culori foarte inchise, destul de asemanatoare unele cu altele. Fiind muncita de aceste ginduri negre... ma si vedeam tragind de acelasi geamantan cu vreun alt calator si cazind in fund in cursul actiunii... m-am gindit sa-mi iau o geanta mai deosebita... asa ca am exilat gentile de la Carrefour - luate cu banii pe o sticla de vin mai rasarit.. tot setul de trei genti adica - si mi-am achizitionat o frumoasa valiza... rosie.. Samsonite. Pai ce... n-am si io fatza de o valiza mai cu motz?!?

Ei bine.. doamnelor si domnilor, exact aceasta valiza mi-a facut figura din cosmarurile mele de aeroport. La intoarcerea din ultima calatorie, in timp ce imi asteptam valiza.. impreuna cu ceilalti calatori din avionul cu care venisem eu si cei din cursa de Milano... am vazut-o. M-am indreptata spre ea si.. chiar inainte sa ajung eu, o doamna bine.. care venise de la Milano (un amanunt.. minor pentru ea.. inca veneau bagajele cursei noastre care aterizase inainte).. pune mina pe valiza si da sa plece. Shocata putin de situatie.. intreb.. sunteti sigura ca e a dumneavoastra. Ea uitindu-se la mine si masurindu-ma din cap pina-n picioare.. probabil zicindu-si ca sigur n-am fatza de Samsonite rosu... (am uitat sa spun ca eu de obicei calatoresc in jenasi si pantofi sport; poate e demodat, dar mi-e foarte comod si nici nu trebuie sa ma descalt/scot curele si alte minuni de acelasi tip... deci nu paream scoasa din cutie.. evident.. si nici de la Milano nu veneam.. ma trada lipsa machiajului probabil)... zice.. sigur ca-i a mea (adica a ei). Hmm... stupid... ma uit la eticheta.. mda.. numele meu, orasul de unde veneam eu... zic.. imi pare rau, chiar e a mea.. dupa cum vedeti aici scrie Gigica Pampon... adica eu. Ea.. neincrezatoare.. citeste.. apoi... face ochii mici si se uita la prietena ei.. apoi la mine... iar prietena.. alta matracuca.. zice.. poate au gresita astia etichetele.. Cum sa-i demonstrezi matracucei ca nu e geanta ei.. daca nici macar eticheta n-o convinge?!?.. Ma si vedeam deschizind geanta in mijlocul aeroportului si fluturindu-i pijamalele mele pe la nas de fatza cu toata lumea... Stupid, stupid, stupid... Apoi imi aduc aminte ca, intr-un buzunar exterior aveam o carte de rezerva (adica in caz ca cea pe care o incepusem se termina sau nu-mi placea prea tare la dus.. sa am ceva la intoarcere)... Si zic tirumfatoare.. este valiza mea si in acest buzunar se afla o carte... hehe... ce buna e o carte la vremea ei! Deschid fermoarul, scot cartea... bingo! Matracuca se pleosteste.. sigur nu e geanta ei... o carte... ce Dumnezeu e aia... Si zice.. vai... da, ai dreptate, nu e geanta mea pentru ca a mea avea eticheta cu priority .. hahaha.. sa mori tu ca avea eticheta VIP.. putea sa fie si placata cu aur din partea mea... oricum, astea erau bagajele de londra, asa ca nu avea cum sa fie a ta... Milano inca n-a intrat pe banda, vaca domnului... si oricum, cartea a facut toti banii... pentru ca altfel trebuia sa desfac geamantanul sa-i arat continutul... altfel.. neicredere totala..:) M-am gindit pentru o clipa sa revin la gentile no-name and no-pain de la carrefour pentru ca... ma gindesc.. cine-si ia genti de acolo nu calatoreste asa des cu avionul si de aceea n-am avut niciodata probleme cu ele. inca ma mai gindesc la asta... dar ii mai dau o sansa si valizei rosii... poate a fost pur si simplu o zi mai proasta.

Niciun comentariu: