Puterea obisnuintei...

Unii s-ar putea gindi ca este despre mine, dar nu, de data asta nu este despre mine.. sau nu este numai despre mine, este rezultatul unei observatii pe care neuornul o face de ceva vreme.. V-am zis doar.. el are o viata a lui, proprie.. Cind isi cristalizeaza o idee mi-o scuipa in fatza si nu am ce sa fac, e acolo, nu poate fi ignorata. uneori tace cu zilele.. cu saptamanile.. si dintr-o data.. zbang.. fleosc.. minunatia-i gata..

Acum simt nevoia sa vorbesc despre puterea obisnuintei sau comoditate in relatii si nu numai.. 

Lucrurile stau cam asa.. te intorci mereu si mereu in acelasi loc caldut daca nu se intampla ceva cu adevarat minunat.. dar pentru a se intampla ceva cu adevarat minunat nu e suficient sa stai sa astepti, trebuie sa depui putin efort.. si cum mai toti suntem comozi din fire, dupa o scurta vreme.. renunti sa mai depui acest efort.. si te intorci de unde ai plecat sau n-ai plecat de tot.. sau ai fi vrut sa pleci, dar frica de necunoscut te-a oprit.

Si uite asa.. ajungi sa te gindesti.. daca tot e sa fac compromisuri.. atunci sa le fac cu cine stiu deja.. sa nu o iau de la capat.. ce daca poate exista si o alta varianta.. un alt deznodamant? Puterea obisnuintei nu te lasa in general sa-ti asumi riscuri.. de ce ai face-o? 

Daca esti ca mine.. nu pariezi decit atunci cind esti sigur ca o sa cistigi.. nici macar nu-ti pui problema ca ai putea pleca.. Pina la urma nu e usor sa te desprinzi.. de el/ea.. de o situatie.. de un context.. chiar si de unele cusururi.. Cind nu gasesti ceva mai bun sau nu merge.. cusururile incep sa nu ti se mai para asa de grave, ba chiar sa te gindesti si sa-ti propui sa le accepti/nu mai vezi/ intelegi etc..

Daca asta inseamna sa ratezi alte sanse?.. cred ca probabil e din aceeasi categorie cu 'fericiti cei saraci cu duhul'.. daca nu intalnesti sansele, n-ai de unde sa stii ce-ai avut si ce-ai pierdut.. sau ce-ar fi putut sa fie si cum.. sau sa nu fie.. V-am ametit? Bine :)))