Ce ai face daca nu ti-ar fi frica?

Acum vreo patru ani si mai bine de jumate... incercam sa/-mi raspund la aceeasi intrebare intr-o leapsa pe bloguri... 

Au trecut ani.. si viata s-a schimbat... Nu, nu mi-am luat nevasta urita si cam proasta (ar fi putin cam complicat sa fac asta) :))... dar viata chiar s-a schimbat... si... mi s-a adresat din nou aceasta intrebare. Contextul in care s-a intamplat e total diferit de cel de acum x ani.. si persoana care mi-a adresat intrebarea este alta... totul este altfel.. inclusiv eu...

Tragind o oarecare linie dupa patru ani jumate... cred ca de atunci mi-am infruntat multe frici.. in fiecare zi.. cu fiecare experienta noua.. Apropos de comentariile de la postul anterior.. acum chiar conduc.. uneori masinute electrice :).. alteori de-a dreptul.. de cele mai multe ori o masina obisnuita.. ba chiar am participat si la un raliu (de conformitate, ce-i drept, dar tot raliu se cheama..) pe post de sofer..

Citisem eu pe undeva ca frica e parsiva.. iti maninca viata... prin urmare... le-am pus la respect pe fricile astea... pe fricile astea "de facut"... si daca mi-a fost frica de ceva.. am facut tocmai pentru ca imi era frica.. Sentimentul de dupa e formidabil.. va recomand... injectia de adrenalina si relaxarea de dupa.. dar si sentimentul ca "you did it".. sunt foarte inaltatoare, dar dureaza destul de putin...

Dar am depasit faza cu ce ai face daca nu ti-ar fi frica... pentru ca am gasit solutia.. si ea e sa fac.. sa-mi iau inima-n dinti si sa fac.. macar o data... sa vad cum e si daca imi place sa mai fac, iar daca nu-mi place sa pot sa spun ca nu mai fac pentru ca nu imi place, nu pentru ca mi-e frica...

Mi se pare mult mai importanta noua etapa in care am ajuns... si in care... spunind eu ce as face sau ce fac... mi se raspunde: Da, asta e ce ai face/ce faci, dar pe mine ma intereseaza altceva....

Asa ca acum imi confrunt alti demoni, la alt nivel, unul mult mai personal... si cred ca frica cea mai mare pe care o avem cu totii este sa ne intalnim cu noi insine si sa stam de vorba cu noi insine... Sa vedem "Cum suntem?" nu "Ce facem?"...  Pentru ca acolo am gasit persoane cu care n-am mai vorbit de ceva vreme, unele pe care le-am redus la tacere definitiv acum ani buni, fatete ale personalitatii pe care le-am renegat pur si simplu.. emotii pe care le-am refuzat... Dar.. u know what?... e cea mai frumoasa calatorie pe care am intreprins-o de ceva vreme.. e interesanta.. eu sunt interesanta :)) Si imi place de mine din ce in ce mai mult... sunt o ciudata contradictorie, care poate bulversa multa lume.. dar... mie imi place de mine... :) si doar stiti.. parerea mea despre mine e cea mai importanta... asta nu e ceva nou, dar descopar noi si noi lucruri care imi plac.. deci.. Dorian Gray.. there is no place for you in Nirvana.. :)

I'm on my way... dar acum stiu incotro ma indrept... e mult albastru...