Sa luam de exemplu mila... conform dictionarului, mila este un sentiment.. de intelegere si compasiune fata de suferinta sau de nenorocirea cuiva.. dar de fapt.. mila este o traire ingrata.. De inteles.. sigur nu poti intelege ce se intampla cu persoana respectiva.. poate.. la modul teoretic, dar nu total si nu adinc.. pentru ca nu ai contextul potrivit, nu ai aceleasi date ale problemei. In plus de asta.. mila te pozitioneaza automat in afara problemei.. problema nu e a ta.. iti pare rau pentru persoana in cauza.. si cam atit.. De cele mai multe ori mila nici macar nu se adreseaza persoanei in suferinta.. e mai degraba o traire care ne priveste personal.. te gindesti de fapt cum ar fi daca.. ai fi tu in situatia respectiva...
Un exemplu simplu.. japonezilor nu le-a fost mila de ei insisi, au pus mina sa faca ceva.. altor oameni le-a fost mila de ei.. adica cum mila? Chibitzau pe margine.. 'saracii japonezi'.. ce sa li se intample.. de fapt totul pleca de la posibilitatea de a fi ei insisi in acea situatie. citi au facut ceva pentru acesti oameni de care le-a fost 'mila'?... foarte putini.. Mila e deci un sentiment ingrat.. te face sa te simti mai bine.. pentru ca nu esti chiar nesimtit/nesimtitor, dar e un sentiment total inutil si egoist pentru ca nu ajuta pe nimeni.. doar pe tine intr-o oarecare masura, dupa cum am spus.. si in plus esti deasupra celui de care iti este mila.. pentru ca automat tu esti mai bun ca el.. din moment ce poti avea acest sentiment fata de persoana respectiva..
Bat putin cimpii aici, dar mila este un sentiment sau o traire ingrata.. mila presupune existenta unei victime..
Am simtit mila o data probabil.. e legat de copil.. si de fapt nici nu stiu daca se numeste mila.. pentru ca mila era total confundata cu sentimentul de neputinta.. de fapt.. dincolo de mila.. cred ca m-am simtit furioasa pentru ca nu puteam sa fac nimic, pentru ca nu tinea de mine.. si nu aveam cum sa fac ceva, orice..
Am o inima de piatra? poate asa se numeste, dar prefer sa fac ceva, sa ma implic, sa opresc nedreptatea sau starea de ne-bine.. decit sa simt mila si sa raman altfel pasiva si spectator, dar cu inima impacata ca am simtit totusi ceva..
Un alt sentiment/traire pe care o detest este invidia.. Cind cochetezi cu ideea ca celuilalt ii este mai bine decit iti este tie faci de fapt o mare greseala.. dupa standardele cui? In primul rind.. sistemul de valori al ficaruia dintre noi este mai mult sau mai putin diferit.. ceva ce mie imi place sau imi este suficient, altuia i se poate parea mai nimic.. si in plus, fatadele sunt asa de usor de pictat.. Invidiezi pe cineva conform unei fatade, fara a avea nici cea mai mica idee ce se ascunde in spate.. cit de mari sunt gaurile sau ce hau imens se deschide.
Invidia nu te lasa nici sa traiesti si sa te bucuri de ceea ce ai.. pentru ca, nu-i asa, iarba e mai verde de cealalta parte a gardului.. e o iluzie.. odata ce ai trecut in curtea vecina iti dai seama ca pe alocuri iarba chiar s-a vestejit si sunt si zone in care n-a mai crescut de ceva vreme..
Cred ca in perioada asta sunt de acord doar cu furia contructiva.. cea care te mana de la spate sa faci ceva.. sau cu lehamitea distructiva.. whatever...
Bat putin cimpii aici, dar mila este un sentiment sau o traire ingrata.. mila presupune existenta unei victime..
Am simtit mila o data probabil.. e legat de copil.. si de fapt nici nu stiu daca se numeste mila.. pentru ca mila era total confundata cu sentimentul de neputinta.. de fapt.. dincolo de mila.. cred ca m-am simtit furioasa pentru ca nu puteam sa fac nimic, pentru ca nu tinea de mine.. si nu aveam cum sa fac ceva, orice..
Am o inima de piatra? poate asa se numeste, dar prefer sa fac ceva, sa ma implic, sa opresc nedreptatea sau starea de ne-bine.. decit sa simt mila si sa raman altfel pasiva si spectator, dar cu inima impacata ca am simtit totusi ceva..
Un alt sentiment/traire pe care o detest este invidia.. Cind cochetezi cu ideea ca celuilalt ii este mai bine decit iti este tie faci de fapt o mare greseala.. dupa standardele cui? In primul rind.. sistemul de valori al ficaruia dintre noi este mai mult sau mai putin diferit.. ceva ce mie imi place sau imi este suficient, altuia i se poate parea mai nimic.. si in plus, fatadele sunt asa de usor de pictat.. Invidiezi pe cineva conform unei fatade, fara a avea nici cea mai mica idee ce se ascunde in spate.. cit de mari sunt gaurile sau ce hau imens se deschide.
Invidia nu te lasa nici sa traiesti si sa te bucuri de ceea ce ai.. pentru ca, nu-i asa, iarba e mai verde de cealalta parte a gardului.. e o iluzie.. odata ce ai trecut in curtea vecina iti dai seama ca pe alocuri iarba chiar s-a vestejit si sunt si zone in care n-a mai crescut de ceva vreme..
Cred ca in perioada asta sunt de acord doar cu furia contructiva.. cea care te mana de la spate sa faci ceva.. sau cu lehamitea distructiva.. whatever...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu