joi, 19 februarie 2009

Citeva clipe...

... ce se intimpla in noi cind simtim cum cineva traieste clipe intregi numai pentru noi? Ce se sparge, ce se reface la loc din resturi care pareau de nemaiadunat intre ele, pentru cit si in ce fel fermecat se incarca bateriile acelea misterioase numite incredere in sine, chef de viata sau mai stiu eu cum? Ce trebuie sa scoti intr-adevar din tine pentru ca cel, cea de alaturi sa simta cum traiesti citeva clipe numai pentru el, ea? Chiar scoti, te pierzi, risipesti din tine asa, daruindu-te blind fara cuvinte si gesturi, ori, prin nu stiu ce alchimie misterioasa, de fapt cistigi enorm in povestea asta care aparent te-a desfiintat?... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Totul vine de la sine...

... in astfel de zile gindurile ies singure din cap, pleaca fara sa se loveasca in niciun fel... asta se simte, se cheama incompatibilitate si te duce vajaind acolo de unde lucrurile se vad exact asa cum sunt ele. E prost... ca nu gindim la fel atunci cind ar trebui sa gindim dureros de la fel, asta indeparteaza... Nu e nimeni de vina, insa eu mai cred ca atunci cind iubesti chiar, nimic nu trebuie premeditat. Totul vine de la sine, cind se iubeste din strafunduri. Nu trebuie sa te gindesti la ce faci. Daca e idealism sa crezi ca atunci cind iubesti nu trebuie sa faci niciun efort pentru asta, atunci sunt un idealist inrait... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Anouk - Might as well

Si tot despre femeia de peste 30 de ani, pentru prietenele mele si pentru serialul Cashmere Mafia care din pacate nu a continuat :)))... se vede treaba ca Anouk a ajuns si ea tot acolo (are 33 acum..).. si de la Nobody's Wife acum 10 ani.. a ajuns la Who's your Momma.. :)

radacina...

... Ce amintiri... sa chem in mine sa ma faca la loc tare atunci cind simt eu ca am nevoie sa fiu tare? Unde-i radacina aceea cumplit de necesara, radacina de viata de unde chiar ne tragem, unde ne intoarcem cind sintem intr-adevar nenorociti si pe urma revenim in arena cu fruntea sus, mirosind a proaspat, gata de orice, eventual chiar de victorie?... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Anouk - Whatever you say

Ca o completare la postul despre femeile trecute de 30 de ani...

fara rezerve..

... Se lipeste de mine, dar o face asa incit inteleg tot felul de lucruri cumplit de adinci pe linga care altfel trecem nepasatori: ce inseamna sa ai pe cineva linga tine. Cit cistigi, atunci cind te dai fara rezerve. Ea cistiga, nu eu. Eu am intotdeauna niste afurisite de rezerve, de asta nu reusesc sa cistig niciodata. Nu reusesc sa ma cistig, ceea ce uneori e de-a dreptul neplacut, nelinistitor, duce la situatiile alea timpite in care nu stii foarte bine cine esti, si cam ce ai de gind sa faci cu tine... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Amar...

... Nici macar nu ridem; ne uitam unul la altul si nu simtim gustul amar pe care ar trebui sa-l simtim. Nu simtim nimic... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

cum pierzi un om...

... Nici nu stii cum pierzi un om... o vorba spusa cind se pare ca n-ar fi trebuit sa fie spusa... acelasi lucru vazut cu totul altfel intre cum e si cum ar trebui el sa fie... lunile se transforma in ani, anii devin obisnuinta, asa ne pierdem intre noi, zimbind pe dinafara si plictisindu-ne groaznic pe dinauntru... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

goluri...

... Stii ca intr-o vreme nici nu mai stiam de mine? exact cind betonam pe dinafara cumplite goluri dinauntru?... Cind eram respins nu din toate partile, eram respins exact de cine doream fierbinte sa nu fiu respins, eram alungat, terfelit, smuls... am fost anulat, zdrobit, imprastiat de-a binelea...

ma-tu-ri-ta-te?...

... Nu visez nimic. Nu mai visez nimic de o gramada de vreme, dar asta nu se spune. Se intimpla multe din lucrurile care nu se spun in ultima vreme, anii trec, schimba, nu stiu daca neaparat in bine... important e faptul in sine ca exista ceva in mine care vrea sa iasa afara... lucrurile puse cap la cap se leaga neasteptat, nu mai visez, n-am desenat, n-am mai avut lungi discutii in contradictoriu, de mult n-am mai citit toata noaptea, ma misc greu la ceaiuri, la film, la ziua mamei mele, la ziua mea personala... toate astea inseamna oare anii trecuti? cei 1500 de neuroni facuti praf la fiecare 6 luni? liniste inteleapta? ma-tu-ri-ta-te? Nu mai stiu sa ma bucur de marile adevaruri simple... toate astea trec pe linga mine fara sa lase, fara sa ia nimic cu ele... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Lucruri care nu se spun...

... sunt lucruri care nu se spun, asa cum sunt lucruri care, simplu, nu pot fi facute. Ura nu se spune, dragostea nu se spune, se inchid in inima, se tin tainuite acolo, doar uneori, foarte rar si negindit se scot la iveala, pe urma faci cu ele cam ce ar fi de facut, le tragi inapoi la prima atingere sau lovesti coplesitor pentru ca si dragostea poate lovi la fel ca ura, iar ura poate fi invaluitoare ca dragostea. Nu stiu daca e bine, se pare ca uneori e preferabil sa declari in clar ce ai de declarat, se pare ca uneori ceea ce se asteapta sunt exact declaratii, chestie de structura, de stil, de conjunctura, stilul meu e tacerea, complicat in orice caz.... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Aisberguri...

... la fel ca la aisberguri, ce se vede afara e abia o treime din ce se afla dedesubt. E aceeasi smecherie ca la unii oameni, care arata putin, dar ascund in ei mult mai mult. In bine sau in rau, cum e norocul fiecaruia... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

miercuri, 18 februarie 2009

jumatati...

...A fost ca atunci cind se intimpla lucruri indelung aminate, stiute bine ca pina la urma oricum or sa fie, dar mereu alungate, inghesuite fierbinte intr-o margine de constiinta intunecata... A fost ca atunci cind te rupi sfirtecat in doua jumatati niciodata intregite, cicatrizate, nu poti impinge in uitare o jumatate din tine care inca se plimba prin lume, si nici nu stii prea bine in care jumatate ai ramas... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Teoria mea despre bucuresteni...

Ma enerveaza foarte tare parerea pe care unii sau majoritatea o au/o are despre bucuresteni.. pina la urma cine sunt ei? Si cei care au o parere proasta, dar si bucurestenii?

privire...

...nu pot privi mult timp in ochii ei. Ca sa pot privi nesfirsit in ochii ei ar trebui aceeasi privire cu care ea se uita la mine, dar asta nu se poate comanda, vine din mine sau nu vine deloc, ti-am spus ca uneori nu stiu foarte bine ce e de facut cu mine insumi... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

adaptare...

...Asta se cheama perioada de adaptare, sau de dezadaptare... de fapt e acelasi lucru, ore goale, locuri goale, pina la urma te intregesti iar, incetul cu incetul, numai cind redevii, cind esti la loc tu, te-ai obisnuit sa nu mai privesti in jur dupa ea, poti chiar sa rizi pentru ce s-a dus, doar atunci afli brutal sensul ireversibil al cuvintului 'niciodata'... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Celelalte lumi...

... bem pentru toata lumea, chiar daca fiecare are viata lui despre care habar nu avem, in care nici nu existam... fiecare duce in el o lume in care el e centrul fara sa fie dispus sa recunoasca acest lucru si celorlalte lumi aflate linga el... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

iubesti...

...pentru ca de fapt atunci iubesti, cind nu stii foarte bine de ce. Poti sti foarte bine de ce atunci cind nu iubesti pe cineva... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Drumuri...

... de aici pornesc drumuri, ne despartim, fiecare pe drumul lui, ne intilnim uneori la intersectii sau trecem tacuti in sens opus pe aceeasi strada ingusta, atunci ne facem loc lipindu-ne de ziduri... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

Prima rosa si prima... mova :)

Imi place cum fica-mea isi creeaza universul. Are niste papusi cu nume de floare.. Totul a inceput cu Fifi, care este o floare de nu ma uita de fapt. Acum gashca s-a extins.. exista Primerose si Violet.. doar ca ea le spune Prima Roza si Prima Mova :))) ma distreaza foarte tare in special Prima Mova asta.

Compromis...

... incerc sa aranjez interior ce-ar mai fi de aranjat, sa pastrez un echilibru al dracului de fragil, de fapt un compromis, exact asta e innebunitor, ca tot ce sunt dincolo de... ce mai alcatuieste crusta e de fapt un perpetuu compromis... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

marți, 17 februarie 2009

Femeile trecute de 30 de ani

Am primit pe mail si, chiar daca nu sunt in totalitate de acord cu unele lucruri.. ma simt bine cu altele :)).. asa ca le impartasesc... Postul asta e pentru cele trei (cu mine patru) prietene ale mele.. din care una mi-a si trimis textul :))) Nu stiu cine a scris asta la origine, asa ca imi cer scuze autorului pentru ca nu-l creditez.. as face-o daca as sti cine este.

Pe masura ce inaintez in varsta, apreciez cel mai mult femeile trecute de 30 de ani.
O femeie trecuta de 30 de ani nu te va trezi niciodata la miezul noptii sa te intrebe la ce te gandesti. Ei nu-i pasa la ce te gandesti.
Daca o femeie trecuta de 30 nu vrea sa urmareasca un meci, nu sta prin preajma miorlaindu-se. Face ceva ce chiar isi doreste sa faca. Si de obicei e vorba de ceva mult mai interesant.
O femeie trecuta de 30 se cunoaste suficient pe ea insasi ca sa fie sigura de cine este, ce este, ce vrea si de la cine. Sunt putine femei trecute de 30 carora le pasa de ce-ai putea gandi despre ele sau despre ce fac.
Femeile trecute de 30 au o mare demnitate. Rareori se apuca sa tipe la tine la opera sau in mijlocul unui restaurant foarte scump. Desigur, daca o meriti, nu ezita sa traga in tine.
Femeile trecute de 30 de ani sunt generoase cu laudele, deseori nemeritate. Ele stiu cum e sa nu fii apreciat.
O femeie peste 30 are incredere sa te prezinte prietenelor ei. Una mai tanara cuplata cu un barbat isi ignora deseori chiar si cele mai bune prietene pentru ca nu are incredere sa le aduca in preajma lui.
Celor peste 30 nu le prea pasa daca esti atras de prietenele ei pentru ca stie ca ele nu o vor trada.
Femeile devin medium pe masura ce imbatranesc. Niciodata nu trebuie sa-ti martusisesti pacatele unei femei peste 30. Ele stiu intotdeauna.
O femeie trecuta de 30 arata bine purtand un ruj rosu stralucitor. Asta nu e valabila si pentru una mai tanara.
O data ce a trecut de un rid sau doua, o femeie peste 30 este de departe mai sexy decat omoloaga sa mai tanara.
Femeile de peste 30 de ani sunt deschise si oneste. Ele iti vor spune imediat daca esti un ticalos sau te porti ca un ticalos. Niciodata nu trebuie sa te intrebi cam pe unde te situezi in relatia cu ele.
Da, pretuim femeile trecute de 30 de ani pentru o multime de motive. Din pacate, nu e reciproc. Pentru fiecare femeie uluitoare, inteligenta si fierbinte, trecuta de 30 de ani, exista o relicva cu chelie si burta in pantaloni galbeni facandu-se de ras alaturi de o chelnerita in varsta de 22 de ani.
Doamnelor, imi cer scuze. Iar pt toti barbatii care au spus "de ce sa cumperi vaca cand poti avea laptele gratis" pentru a-si justifica burlacia un update la zi: astazi 80% din femei sunt impotriva casatoriei. De ce? Au realizat ca nu merita sa cumpere tot porcul pt un carnat mic.

Cu dedicatie...

Ceva stabil...

...pentru ca trebuie sa fie ceva de care sa te poti agata, trebuie sa existe, pentru Dumnezeu, ceva stabil, la care sa poti veni cu cu sufletul in palme ca la Zidul Plingerii, sa te topesti in cuvinte... (Doru Davidovici, V de la Victorie)

luni, 16 februarie 2009

Un zimbet...

Imi place cind Nichi alearga spre mine strigind 'mami, mami', imi zimbeste din toata inima si imi sare in brate. Se bucura sincer ca ma vede si i se lumineaza fata... se bucura sincer ca ma vede.. oare citi oameni maturi mai sunt atit de sinceri?..:) Cred ca sinceritatea e ceva ce pierdem pe parcurs si ajungem sa spunem oamenilor ceea ce vor ei sa auda.. in niciun caz ceea ce gindim cu adevarat..

Imi place...

... mirosul de cafea cind ma trezesc. Asta inseamna ca Doru mi-a facut cafea.. si ca s-a gindit la mine in dimineata respectiva...

duminică, 15 februarie 2009

ce imi place...

De astazi introduc o noua tema pe blog. De data asta n-a fost ideea mea. Una din cele patru (4 - de fapt suntem patru cu toatele, dar una sunt eu.. prietena cu mine.. si care ma mai iau uneori si de guler cind e cazul :)) prietene ale mele mi-a recomandat sa vad partea plina a paharului, sa ne povestim lucrurile frumoase, sa nu mai vorbim numai despre ce nu ne place sau ce ne enerveaza. Mi-am dat seama ca... 'she's got a point here'. Pentru ca luam lucrurile frumoase 'for granted' cum s-ar zice.. ne bucuram de ele pe moment si apoi le uitam. E in firea lucrurilor. Un client multumit spune cel mult unui alt potential client.. un client nemultumit insa.. spune cel putin altor trei, asa ca lucrurile nasoale au de trei ori mai multe sanse sa fie cunoascute. M-am hotarit sa inregistrez si momentele care ma bucura.. Nu de alta, dar viata e facuta din mici momente care ne bucura, care ne incinta, care nu ne lasa sa dormim... Se intimpla rar, dar totusi se intimpla uneori sa traiesti un moment magic si sa nu poti sa dormi din cauza.. sau mai bine zis datorita :)) lui.

Asa ca de astazi.. nu mai iau momentele frumoase for granted.. le impartasesc. Stiu ca e mult mai simplu sa impartasesti neajunsurile, frustrarile, supararile.. si cei mai multi nici nu sunt interesati de momentele frumoase din viata noastra, vor sa stie de cele urite.. din cel putin doua motive (nu ma pot gindi la mai multe acum).. 1. sa nu se simta singuri 'in their misery', adica sa vada ca si altii au parte de asta sau 2. sa isi 'enjoy more' momentele lor frumoase.. sa le aprecieze mai mult.

Acestea fiind zise.. astazi mi-a placut foarte mult cum ciuguleau pasarelele paine la mine la geam... si zgomotul pe care il faceau in timpul operatiunii.. oare vine primavara? :))))

BitterSweet - The Bomb

vineri, 13 februarie 2009

Virtually speaking...

Se spune despre grupa de virsta 12 - 16 (aproximativ.. pentru ca virsta scade cred cu timpul), care sunt foarte activi in zona retelelor sociale si a mesajelor instant ca sunt... too young to go out, too old to stay in, asa ca au gasit aceasta metoda prin care socializeaza (go out pina la urma) fara a-si parasi locuinta. Se intilnesc si discuta cu prieteni si nu numai.. 'sheruiesc' muzica sau poze.. flirteaza.. sunt socialmente activi si dupa ce intra in casa. Studiul s-a facut pe aceasta grupa de virsta pentru ca marketerii sunt interesati de ei in mod special.. ei sunt pina la urma clientii de maine.. daca ii cresti de mici.. ii ai cum vrei tu.. sau in orice caz evolueaza impreuna.

Din ce in ce mai des insa.. membrii foarte activi ai mediului virtual.. sunt cei de 30 sau putin peste... oameni cu familie (nu neaparat foarte numeroasa).. cu responsabilitati :))) Nu stiu daca s-a facut un studiu in privinta asta - eu n-am intrat in posesia lui - vorbesc prin prisma observarii directe.. si a experientei 'first hand'. As fi curioasa sa aflu rezultatele unui astfel de studiu.. pentru ca eu cred ca aceasta grupa de virsta e too old to go out, to young to stay in.. asa ca sunt 'deliriously social, virtually speaking' (dupa cum suna un status pe facebook)...

joi, 12 februarie 2009

Joy Division - Love will tear us apart again

Am auzit melodia asta la un amic pe blog :) (tnx Mitrix) si... mi-am adus aminte ca in weekend e sarbatoarea aia isterica cu inimioare si mult rozzzz.... M-am gindit initial sa pun si versurile, dar.. cine e realmente interesat/a le va cauta si singur/a :)

miercuri, 11 februarie 2009

Sweet... freedom

Multi probabil vor spune ca sunt o mama denanturata... unii pentru ca n-au copil si nu stiu cum este. Ceilalti, care vor spune asta si au copil/ii, nu vor sa recunoasca adevarul.. sau poate sunt eu pur si simplu sarita de pe fix sau.. trebuia sa mai copilaresc o vreme.. dupa cum spuneam intr-un post mult mai vechi despre copii.

Luni Nichi a ramas la bunici... Asta inseamna asa de multe pentru mine. De obicei, cind e acasa.. ma pling de faptul ca nu pot sa dorm.. cit as vrea. Sa explic putin. Daca e acasa e treaza pina pe la 10 seara, asta inseamna ca toate activitatile care nu o implica in mod activ trebuie sa se desfasoare dupa aceasta ora.. deci ajung sa ma culc destul de tirziu. Asa ca de fiecare data cind stiu ca va ramine la bunici ma gindesc cu interes la faptul ca voi avea o seara numai pentru mine in care pot sa si dorm... daca vreau. Dar invariabil, cind ea nu este acasa dorm chiar mai putin, pentru ca fac neintrerupta acele activitati care sunt mai mult sau mai putin ignorate sau lasate sa astepte cind este ea acasa..

Stiti cum se spune ca esentele pure vin in sticlute mici.. ei bine, aceste momente in care nu e copilul acasa sunt ca niste guri de aer proaspat... hmm.. o baie.. lunga.. fara intreruperi.. sau o carte buna si un pahar de vin si o tigara... sau o bere cu 'baietii' in cazul lui Doru.. sau... Ajungi sa apreciezi momentele astea la adevarat lor valoare :))) Te simti putin ca Alice in Tara Minunilor :)

E un sentiment asa.. de libertate care iti ia mintile si iti vine sa iesi pe strazi in cele citeva ore (pina la urma sunt doar citeva ore...) in care ai pasat responsabilitatea imediata..

yeah... o carte buna... de data asta va fi o recidiva.. pentru ca am mai citit-o o data, dar merita... pentru ca... nu-i asa... Grecia este ca o oglinda. Te face sa suferi si apoi inveti.. sa traiesti. (John Fowles, Magicianul)

luni, 9 februarie 2009

Cind incep sa imbatrineasca femeile...

... sa zicem ca exista semne pentru asta... Sunt sigura ca s-au mai spus cele de mai jos - pentru ca nu cred in judecati de valoare (mai ales ale mele) - si sunt sigura ca mai exista si alte semne... asa ca astept completari :))) La prima vedere/giving it a first thought... am venit cu aceste idei marete:

1. Cind pustoaicele de la bloc te iau cu "saru' mina".
2. Cind arati mai bine imbracata decit dezbracata (dar numai tu stii asta:)).
3. Cind ai o tona de machiaj, dar rezultatul este 'cit mai natural'.
4. Cind nu te mai duci in club 4-5 nopti din 7.
5. Cind o noapte pierduta inseamna o zi intreaga de recuperare si inca alte citeva..
6. Cind spontaineitatea (a se citi.. hai sa plecam la mare in noaptea asta / hai sa plecam la munte acum) inseamna ca iti iei bilete de avion low cost (sau nu) cu 3 luni inainte.
7. cind crezi ca oja rosie pe unghiile de la picioare transmite energie pozitiva chiar si prin bocanci :)))
8. Cind ai mai multe perechi de pantofi decit zilele lunii.
9. Cind la magazinul de cosmetice ti se dau cadou mostre de creme antirid...
10. Cind dai linistita o noapte de betie pe una cu un pahar de vin bun si conversatie pe masura.
11. Cind ai maxim 3-4 prietene care stiu totul despre tine.
12. Cind ai invatat cum sa faci fata obligatiilor sociale (a se citi mese in familie de Craciun etc) cu zambetul pe buze si sa para chiar ca iti face placere sa fii acolo si sa razi la glumele rasuflate ale lui 'nea Georgel'
13. Cind incepi sa vorbesti singura si bifezi mental task-uri pe un to do list de care numai tu esti constienta.

Gata... nu-mi mai vine nimic acum. Las 13 pentru moment. Poate mai completez cindva :) sau poate completeaza altii :) Nu toate se aplica neaparat la mine, deci nu sariti sa trageti concluzii :)))

Etichete...

Suntem superficiali. Bine, asta e o banalitate pentru ca stiam deja si s-a spus de nenumarate ori, dar nu se poate sa nu ma revolte. Nu trecem dincolo de suprafata decit foarte rar, in schimb emitem judecati de valoare despre oameni pe care ii vedem o data-n viata si cu care nu schimbam mai mult de trei cuvinte.

Stiam ca par o persoana cu nasul pe sus, enervanta, uneori snoaba, distanta, rece.. si multe altele, pentru ca nu socializez usor si nici nu-mi propun sa fiu placuta.... doar sunt.. cum rezonez cu ceilalti e pina la urma problema lor, nu a mea.

Dar 'emo'... asta nu mai auzisem pina acum. Nu ca ar fi neaparat ceva rau in a fi emo.. si nu vreau sa stirnesc acum discutia despre subiectul emo pentru ca si despre asta s-au spus/scris multe. Faptul ca am freza nu stiu cum sau ca ma imbrac nu stiu cum.. n-ar trebui sa fie suficient pentru o eticheta si un verdict in ceea ce ma priveste.. sau pe oricine altcineva.

Un om e mult mai mult decit ce se vede la o prima privire. Cit de greu e sa-ti dai interesul sa vezi ce e e dincolo de suprafata? Asta daca te intereseaza.. Iar daca nu te intereseaza ar trebui sa-ti pastrezi judecatile de valoare despre suprafata si sa taci... si atit.. Nu conteaza cit de lung am parul... sau n-ar trebui sa conteze, dar se vede treaba ca suntem atit de suficienti incit consideram ca ce credem noi e adevarat si ca nu trebuie sa mergem dincolo de aparente pentru a emite pareri axiomatice despre cineva.. pe care nu-l cunoastem.

Heil, heil moldern world...

Moment...

Pe o banca, la soare, cu o cafea si o tigara si editand un text (orice text)... Mi-am adus putin aminte de vremea in care lucram la BC si imi luam uneori de lucru in curte.. la aer.... la soare...

Cele cinci stadii ale betiei

Am primit asta pe mail si n-am rezistat.. a trebuit sa o impartasesc :) Sounds familiar? :))) Someone? Anyone?

Stadiul 1 - DESTEPT
Este stadiul cand devii brusc un expert in orice subiect de discutie cunoscut din univers. Tu stii ca stii orice si doresti sa imparti cunostintele tale tuturor celor ce doresc sa te asculte. In acest stadiu tu ai intotdeauna dreptate. Si desigur, persoana cu care discuti nu stie nimic, acest stadiu devine interesant cand ambele parti sunt inteligente.

Stadiu 2 - ATRACTIV
Acesta este stadiul cand relizezi ca esti cea mai ATRACTIVA persoana din intregul bar si ca fiecare te admira. Esti convins ca orice strain te admira si este amator sa discute cu tine. In mintea ta esti convins ca esti si cel mai DESTEPT incat poti discuta despre orice subiect.

Stadiul 3 - BOGAT
Acesta este stadiul cand devii cea mai BOGATA persoana din incapere. Cumperi bautura pentru toata lumea deoarece crezi ca ai buzunarul fara fund. Poti face de asemenea pariuri, deoarece desigur esti inca DESTEPT, asa incat in mod natural vei castiga. Oricum nu conteaza daca pierzi ptr ca oricum esti BOGAT. De asemenea cumperi bautura ptr oricine te considera cea mai ATRACTIVA persoana prezenta.

Stadiu 4 - INVINCIBIL
Acesta este stadiul in care te poti lupta cu oricine, oricand. Adica devii INVINCIBIL. Este de asemenea stadiul in care poti provoca pe oricine . Nu ai nici o teama ca poti pierde lupta deoarece esti DESTEPT, esti BOGAT si inca esti ATRACTIV in comparatie cu ceilalti.

Stadiul 5 - INVIZIBIL
Acesta este ultimul stadiu al betiei. Din acest moment poti face orice deoarece acum esti INVIZIBIL. Poti dansa pe masa, toti ceilalti nu te vor observa. Poti sa jignesti pe toata lumea, nimeni nu se va certa cu tine... ptr ca esti INVIZIBIL

un nou topic

Era o vreme cind imi notam pasaje interesante sau citate din autori mai mult sau mai putin cunoscuti. Erau cuvinte care rezonau cu mine.. si atit. Nu stiu daca erau interesante si pentru altii.. sau inteligente.. dar imi spuneau ceva mie si asta conta... N-am mai facut asta de foarte multa vreme.. asa ca deschid un nou topic...

"... unii isi pot petrece toata viata impreuna, fara sa-si stie numele unul altuia. Sa dai un nume e un proces dificil, care ia mult timp; numele trebuie sa dea seama de esenta si inseamna putere. Insa cine te cheama acasa in noptile de nebunie? Doar cel sau cea care iti stie numele...."
Jeanette Winterson, Portocalele nu sunt singurele fructe

joi, 22 ianuarie 2009

Ce as face daca nu mi-ar fi frica...

....m-a intrebat domnul in leapsa pe blogguri. Mi-a luat o vreme sa raspund.. pentru ca nu m-am gindit niciodata la sentimentul asta ca la 'frica'.. uneori l-am considerat bun simt, alteori modestie... lasitate... constiinta..

daca nu mi-ar fi 'frica' as spune lucrurilor pe nume.. pe numele pe care il dau eu sau pe care il cred eu, fara sa ma gindesc vreo clipa la consecinte. Pina la urma despre asta este vorba, despre consecinte.. si cu cit inaintam in virsta (da, experienta.. batrinete.. ani.. ) cred ca devenim mai constienti de consecinte. 

Acum citiva ani nu mi-as fi pus problema asa.. acum citiva ani, daca aveam ceva de spus sau de facut, spuneam/faceam si 'mi se rupea de ce va fi urmat', de ce va zice unul sau altul, de ce va face unul sau altul. 

In scoala generala m-am certat cu profa' de georgrafie si de 1 martie. Ea a refuzat sa primeasca martisorul de la mine pe motiv ca n-are nevoie de el. Si m-am dus si l-am aruncat la cos.. de fata cu toata lumea, inclusiv cu ea.. toata lumea se uita la mine sa vada ce fac. Si eu asta am simtit ca trebuie sa fac.. era pentru ea, daca ea nu avea nevoie de el.. eu cu atit mai putin. Nu m-am gindit nici macar o secunda la acest gest.. l-am facut.. natural.. fara remuscari.. fara 'frica'... Sigur, cind am ajuns acasa mama deja stia.. stia toata scoala de fapt ce facusem eu, inclusiv diriga' si ea a sunat-o pe mama.. Evident am avut un scandal de toata frumusetea acasa.. Problema cea mai mare a mamei mele erau consecintele acestei fapte.. ea deja construise scenarii apocaliptice despre cum o sa ma lase profa' corijenta (sa ne intelegem.. eram olimpica la geografie.. n-ar fi avut cum sa ma lase corijenta nici daca m-ar fi ascultat in fiecare zi, sau din materiile altor trimestre - ceea ce s-a si intimplat). Ei ii era frica de consecintele pe care si le imagina.. eu nu mersesem asa de departe. Pentru mine lucrurile se terminasera acolo, in cosul de gunoi. Nu am inteles-o atunci si probabil ca si ea uitase cum era la virsta mea cind nu construiai 'frici'. 

De fapt asta se intimpla odata cu virsta si cu experienta, inveti sa construiesti frici si consecinte.. si sa te gindesti la ele inainte.. inainte ca ele sa devina o realitate si chiar inainte sa te apuci sa faci ceva care le-ar da posibilitatea sa devina realitate. Si asta e ce mi-a zis mama.. 'esti inconstienta?.. cum ai putut sa faci asa ceva?!' da, poate eram.. si sigur era liberator.. 

Acum stau si ma gindesc cite martisoare metaforice as arunca la cos daca nu as fi devenit constienta.. si pina la urma prizoniera.. Sigur, acum lucrurile s-au schimbat putin pentru ca exista o persoana care depinde de mine si unele consecinte o pot afecta pe ea... dar totusi.. odata cu virsta inghitim in sec si ne inghitim si umilinta atunci cind cineva refuza martisorul si ne asezam cuminti in banca..

joi, 18 decembrie 2008

a doua oara la Paris..

In vara va spuneam ca ma incearca diverse senzatii la intoarcerea de la Paris. Ei bine.. acum sunt a doua oara la Paris si am nemultumiri. 

Prima.. de care mi-am adus aminte acum, dar am incercat-o si prima oara, este ca nu au buda in aerport.. adica inainte sa-ti iei bagajul.. Deci.. te dai jos din avion si.. in orice alt aerorpot civilizat poti sa te duci la buda pina vine bagajul.. ei.. aici nu ai unde. Si nici dupa ce-ti iei bagajul nu e mai simplu.. pentru ca trebuie sa te duci la subsol. Si pute foarte tare la buda. Poate de aceea au ascuns-o in subsol. 

A doua nemultumire.. la hotel te cazezi dupa ora 15:00.. asta inseamna ca daca ajungi mai devreme trebuie sa te plimbi cu bagajele dupa tine.. sau sa lasi geamantanul la receptie si sa pleci oricum pe strazi sau sa stai in barul hotelului. 

Nu.. in concluzie.. adica are locuri frumoase, nimic de zis, dar mi se pare ca e un oras cu pretentii foarte mari, dar care nu se ridica la nivelul pretentiilor. 

Ramin la parerea ca imi place Londra mult mai mult! Si oricit de reci se spune ca sunt englezii, Londra mi se pare un oras mult mai primitor.. atmosfera e mult mai frumoasa.. cit despre atmosfera inainte de sarbatori... incomparabil mai interesanta decit la Paris. 

Parisul mi se pare frumos vara.. cind poti sa te plimbi si sa faci picnic pe peluza din fata Turnului Eiffel.. sau sa te plimbi pe linga Sena.. Iarna, adica acum.. e urit.. si nici magazinele nu sunt foarte invitante.. si nu sunt reduceri prea multe sau oferte de sezon. Chiar si pentru shopping Londra e mai ofertanta.. Scuzati voi francofili.. oricit de mult am incercat.. nu mi se portiveste stilul.. sau poate m-am obisnuit cu stilul anglo-saxon.. asta e.. :)))

duminică, 30 noiembrie 2008

Dress code...

A venit acel moment din an cind toata lumea organizeaza petreceri.. baluri.. gale.. serate. De ce acum mai mult ca in orice alta perioada nu stiu, dar m-am saturat sa vad lume deplasat imbracata pentru ca de fapt nu stie despre ce este vorba, nu pentru ca stie si a vrut sa fie iesita din tipare.. asa ca.. iata dragi cititori..

www.dresscodeguide.com

Am gasit explicatiile de mai jos pe undeva pe la noi, deci exista.. trebuie numai sa le cauti si sa te intereseze...

Formal: - trecut pe invitatiile pentru receptii, baluri, Opera, gale caritabile. Pentru barbati “formal” indica, obligatoriu, “white tie”, iar pentru femei “rochie de bal”. “Formal” este echivalentul “nivelului 0” in politica, iar tinuta care trebuie purtata de catre barbati este formata obligatoriu din: frac cu revere din satin, pantaloni negrii cu vipusca (simpla sau dubla) din satin, camasa alba cu plastron apretat si guler atasat cu nasturi, cravata alba, vesta alba, pantofi si (normal) sosete negre suficient de lungi astfel incat atunci cand stai picior peste picior sa nu lasi sa se vada niciun milimetru de piele... Sunt acceptate medalii sau oricare alte insemne si decoratii precum si jobenul, manusile albe si o esarfa din matase alba. Pentru femei rochiile de bal indicate sunt cele fastuoase, clasice, fara sa bata recorduri de fantezie sau inovatie, in general realizate intr-o singura culoare. Toate aceste restrictii trebuie respectate exact si nu exista nicio scuza si nicio solutie de compromis.

Semi-formal – un dress code care apare indicat in special pe invitatiile pentru nuntile “cu pretentii”, premiere teatrale sau unele baluri. Semi-formal presupune “black tie” pentru barbati si “rochie de seara” pentru partenerele lor. Fata de “Formal” aici exista o mai mare libertate, sunt acceptate, chiar daca cu mare atentie, variatiuni si chiar mici excentricitati. “Black tie” descrie intotdeauna smoking-ul si papionul negru din matase, perfect decupat pe albul imaculat al camasii. Data fiind strictetea combinatiei, detaliile vor face (ca intotdeauna) diferenta: butoni, un ceas plat (in majoritatea timpului ascuns sub mansetele duble) si o batista alba in buzunarul de la piept. “Rochia de seara” este astazi un termen destul de abstract si poate si de aceea in cazul ei exista o mai mare libertate de exprimare. Femeile pot alege intre o rochie de cocktail (descrisa, in mod traditional, ca fiind rochia care se opreste imediat peste genunchi, realizata dintr-un material pretentios) si clasica rochie de seara, lunga. (cam tot ceea ce intalnesti pe covorul rosu de la Oscar sau Cannes. )

Informal – un dress code indicat pentru intalniri de afaceri sau diplomatice care implica, in cazul barbatilor, costumul clasic in nuante inchise si cravata, iar pentru femei este sugerata o tinuta in acelasi spirit business, cu cateva mici accente feminine (o bluza delicata din matase, o bijuterie fantezie prinsa de rever) sau o rochie cu linie conservatoare. Informal poate fi folosit cu succes pentru toate evenimentele care nu impun genul “white tie” sau “black tie”.

Cocktail attire - Un dress code “cocktail” indica purtarea unui costum clasic pentru barbati si rochie ¾ pentru femei (taiata pe sau la cativa centimetri sub genunchi).Fata de “clasicele” dress code-uri exista insa o mai mare libertate de exprimare si experimentare, in functie de gradul de importanta al evenimentului, spatiul in care se desfasoara (intr-un fel te imbraci pentru un garden-party si cu totul altfel pentru o mini-receptie sau o intalnire construita pe pretextul unui “five o’clock tea”) si sezon. Pentru barbati, vara, costumul clasic poate sa fie inlocuit de un sacou bine croit, o camasa simpla si o cravata fantastica, iar femeile isi pot purta rochiile din straturi de voal, cu imprimeuri diverse si accesorii fantezii. Iarna bratele si decolteul pot fi aparate de frig cu ajutorul unei cape, bolero sau un sal elegant. Ca variante acceptate ale rochiilor de cocktail sunt sugerate combinatiile de pantalon (nu sport) cu o bluza pretentioasa sau un top mai special. Coafura si machiajul trebuie sa fie in armonie si sa respecte momentul zilei in care se desfasoara evenimentul.

Dress code-uri tematice – "Pop”, “Disco”, “Rosu”, “Negru”, “Flori”, “New York” sau variante extreme gen “Bondage” si “Porno-chic” pot sa apara in dreptul dress code-ului. Aceste “indicatii pretioase” iti dezvaluie mai multe despre ceea ce te poti astepta sa gasesti la fata locului. Libertatea de interpretare a temei este totala si tine strict de stilul tau personal si de fantezie.

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Personality Disorder

Am gasit chestia asta pe undeva si... am potential.. Schizoid, antisocial, evitant si obsesiv-compulsiv... să știți cu cine aveți de-a face, nu de alta...

Personality Disorder Test Results
Paranoid |||||||||| 34%
Schizoid |||||||||||||| 54%
Schizotypal |||||||||||| 42%
Antisocial |||||||||||| 50%
Borderline |||||| 30%
Histrionic |||||||||| 34%
Narcissistic |||||||||| 38%
Avoidant |||||||||||| 50%
Dependent |||||||||||| 46%
Obsessive-Compulsive |||||||||||| 50%
Take Free Personality Disorder Test
personality tests by similarminds.com


Disorder Info

Eccentric Personality Disorders: Paranoid, Schizoid, Schizotypal

Individuals with these disorders often appear odd or peculiar.

Paranoid Personality Disorder - individual generally tends to interpret the actions of others as threatening.

Schizoid Personality Disorder - individual generally detached from social relationships, and shows a narrow range of emotional expression in various social settings.


Schizotypal Personality Disorder - individual is uncomfortable in close relationships, has thought or perceptual distortions, and peculiarities of behavior.


Dramatic Personality Disorders: Antisocial, Borderline, Histrionic, and Narcissistic

Individuals with these disorders have intense, unstable emotions, distorted self-perception, and/or behavioral impulsiveness.

Antisocial Personality Disorder - individual shows a pervasive disregard for, and violation of, the rights of others.

Borderline Personality Disorder - individual shows a generalized pattern of instability in interpersonal relationships, self-image, and observable emotions, and significant impulsiveness.

Histrionic Personality Disorder - individual often displays excessive emotionality and attention seeking in various contexts. They tend to overreact to other people, and are often perceived as shallow and self-centered.

Narcissistic Personality Disorder - individual has a grandiose view of themselves, a need for admiration, and a lack of empathy that begins by early adulthood and is present in various situations. These individuals are very demanding in their relationships.


Anxious Personality Disorders: Avoidant, Dependent, Obsessive-Compulsive

Individuals with these disorders often appear anxious or fearful.

Avoidant Personality Disorder - individual is socially inhibited, feels inadequate, and is oversensitive to criticism

Dependent Personality Disorder - individual shows an extreme need to be taken care of that leads to fears of separation, and passive and clinging behavior.

Obsessive-Compulsive Personality Disorder - individual is preoccupied with orderliness, perfectionism, and control at the expense of flexibility, openness, and efficiency.

joi, 13 noiembrie 2008

cercul vicios..

Am simtit nevoia sa scriu despre asta neaparat. N-am mai calatorit cu autobuzul pe ruta Romana - Drumul Taberei de citeva luni... vreo 6 mai exact. Pe atunci era groaznic.. aglomeratie pe strada.. aglomeratie in autobuz. Preferam sa merg pe jos cel putin de la eroilor pina acasa pentru ca oricum ajungeam mai repede. Aseara.. printr-un concurs de imprejurari am ajuns in autobuz.. Surpriza.. nenumarate scaune libere.. cred ca erau maxim 15 persoane in autobuz, majoritatea pensionari sau studenti.. Pe strada.. ca de obicei haos. Am ajuns in mod foarte civilizat acasa in 35 de minute.. nu stiu cum si prin ce miracol, cred ca toata lumea din Drumul Taberei si-a louat masina si acum blocheaza dealul de la Academie.. lasind in acelasi timp locurile libere din autobuz.. Si mai cred ca masinile totusi ocolesc banda de autobuze pentru ca de.. astea tot opresc in statie - asa ca mi-a placut cu autobuzul ieri.. ce folos ca nu prea imi e la indemina autobuzul din Romana.. dar asa, din cind in cind cred ca e interesant. Si am avut timp si conditii sa si socializez cu prieteni cu care n-am vorbit de multa vreme..

vineri, 18 iulie 2008

posesorii de i(orice... apple sa fie si castile aferente)


Da, bine, castile albe erau definitorii pentru ipod (acum au aparut de diverse culori..) si pentru posesorii acestora.. dar mai e ceva ce fac absolut toti cei care au un i(ceva, orice).. si anume trebuie sa descurce castile. 

Oricum le-ai tine sau oricum le-ai impacheta, cind le scoti se incurca si fiecare om care poseda un iPod trebuie sa treaca neaparat prin ritualul descilcirii castilor (dureaza citeva zeci de secunde) inainte de a putea asculta muzica. 

Imi aduc aminte ca am vazut asta foarte des in UK.. oamenii isi pescuiau obiectul din buzunar sau din geanta sau de pe unde si-l pusesera si incepeau sa tricoteze cu castile citeva zeci de secunde bune.. Va zic.. nu e intentionat, nu o fac sa arate ca-l au, dar chiar asa se intimpla. 

Am incercat sa fiu foarte ordonata, mi-am luat husa, le-am rulat in jurul obiectului, le-am indesat in husa, am incercat mai multe variante.. no luck.. ritualul trebuie respectat, oricit de mult m-ar enerva asta.. Si in timp ce cautam o poza pentru postul asta am gasit si solutia (si alte articole interesante pe site). Poate o sa functioneze.. 

și LE: 8 ani mai târziu... în 2016 au apărut AirPods... ca să nu mai existe această problemă :)))) pentru viitoare idei de business.. watch me... vă spun ce mă deranjează...

duminică, 13 iulie 2008

Anouk - I don't wanna hurt

Au revenit muzicile de weekend... :)

crezi ca e mai simplu.. dar

cred ca postul Momente lacrimogene este cel mai citit post al meu si cel care a stirnit cele mai multe reactii.. in scris sau in persoana. Cineva mi-a spus ca am lansat un nou curent.. al sinceritatii. Nu a fost cu intentie. N-as fi vrut sa demolez imaginea idilica si misiunea 'nobila' a femeilor, dar am avut nevoie de acel moment de sinceritate.. si poate de multe altele. Cind ma intreaba cineva cum e sa ai un copil le spun ca nu e bine.. asta e. Asta mi se intimpla mie. Sigur, acum lucrurile sunt mult mai 'fun' si omuleatza e simpatica, dar nu e simplu si nici nu va fi vreodata simplu. Sigur, n-au trecut decit doi ani si patru luni, dar copilul e acolo si din momentul in care apare... gata.. lucrurile se schimba si nu prea ai ce sa faci. E o schimbare majora. Nu glumeam cind spuneam ca eu probabil ar fi trebuit sa mai copilaresc. Si acum am momente in care imi vine sa-mi iau cimpii. Dupa cum spuneam lucrurile nu se schimba neaparat in bine.... adica se schimba in bine si in rau in acelasi timp. Cind nu mai urla fara motiv (sau poate exista un motiv, dar mama nu-l stie), copilul incepe sa se tirasca pe jos.. sau pe unde-l lasi. Deci Nu mai urla in patutzul/carutzul in care l-ai pus.. incepe sa descopere lumea.. si atunci nici macar nu-l mai poti lasa urlind sa pleci intr-o alta camera. Nu, trebuie sa stai legata de el.. pentru ca.. desi nu va dati seama, pe jos sunt niste lucruri foarte interesante si periculoase (unele la care nici nu v-ati gindi vreodata). Luati de exemplu o masa plianta.. copilul isi prinde cu siguranta degetele.. sau chiar capul acolo.. mda.. nu v-ati gindit pina atunci ca e posibil. De fapt o masa plianta poate parea un obiect foarte sigur si normal pina ai un copil tiritor prin casa... sau prizele, firele, dulapurile.. totul este o cursa cu obstacole si capcane. Si uite asa ajungi sa stai linga el non-stop. Apoi vine faza in care vrea sa mearga.. si tu stai aplecata la 90 grade pina nu te mai poti indrepta.. si faza asta dureaza o vreme. Apoi merge singur.. ati putea sa spuneti ca e o binecuvintare.. ei bine.. depinde cum privesti lucrurile. Nu mai stai aplecata.. dar esti in pozitie de start in mod constant. Pentru ca odata cu mersul vine si catzaratul.. Si nu mai poti sa stai linistit pe un scaun sau o banca.. pentru ca in secunda doi copilul e in mijlocul strazii si tu stabilesti un nou record de viteza la cursa de 100m. Credeti ca e mai bine?.. nu.. nu e mai bine.. Mai bine e doar cind copilul te stringe in bratze si iti spune 'mami'.. dar altfel nu e bine deloc.