E magic...

Un copil.. (a se vedea aici si celelalte posturi de la cum sta treaba cu copilul)... te invata sa apreciezi lucrurile simple in viatza... cum ar fi o seara linistita, cu o carte (buna sau mai putin buna.. pina la urma gestul conteaza), cu muzica in surdina.. si poate cu un pahar de ceva... doar tu.. cu tine.. cu gindurile si ne-gindurile tale..

Timpul pentru astfel de momente este atit de limitat incit, atunci cind se intimpla, iti vine sa strigi de bine ce e... Ba poti fi atit de excitat ca se intimpla incit sa nu poti sta linistit :)))... dar apoi te gindesti ca nu mai e mult si se termina, asa ca trebuie sa te bucuri cit mai poti.

Aseara s-a intimplat un astfel de moment. E magic...

Stiu, dau senzatia de mama denaturata pentru ca in loc sa ma bucur de momentele cu copilul, ma bucur de cele fara copil, dar I'm only human... si copilul a aparut doar de trei ani.. pe mine ma am de peste 30 si din cind in cind... am nevoie sa ma mai regasesc pe mine.. asta dinainte de copil.. cu momentele mele de liniste.. si rasfat cu o carte.

Vorbind foarte serios acum... ma bucur ca am reusit sa depasesc etapa de citit hirtie igienica de 30RON bucata.. cu coperta roz. Mi se mai intimpla, dar mult mai rar. Pentru ca am avut o perioada.. care s-a incheiat acum vreun an (deci a durat vreo doi)... in care nu ma puteam aduna si concentra sa citesc nimic ce mi-ar fi pus neuronu' - si asa foarte chinuit si frustrat - la contributie..

Si asta imi spune ca totusi lucrurile intra in normal.. usor, usor.. lasa urme, asta in mod sigur... dar se poate sa te regasesti pe alocuri... sau sa incerci macar sa te regasesti pe alocuri... si sa vezi cum te-ai schimbat, cum te-a schimbat... cum esti mai nou.. cum se aduna cioburile si cit de distorsionata e imaginea reconstruita din ele...