Momente lacrimogene

Moment lacrimogen 1
La prima ecografie cind mi s-a spus ca s-a desprins de unde se presupunea ca tre' sa stea si ca ar fi bine sa nu mai fac efort... si uite cum am devenit o vaca sedentara.

Moment lacrimogen 2
Cred ca era a doua sau a treia ecografie cind mi s-a spus ca are 100 de grame si 10 cm... cam ca un baton de Mars, asa...

Moment lacrimogen 3
Cind mi-au spus sexul. Puteam sa jur ca e baiat... dar era fata... si vreo doua ore.. in drum spre casa - stiti traficul din Bucuresti pe la ora 18.00... de la Arcul de Triumf in Drumul Taberei - am facut o lista scurta de nume... care mai de care mai fistichii.. Nu-mi mai aduc aminte acum decit doua.. Nichita si Erica. Pina la urma o cheama Nichita.. Nichi pentru cunoscuti..:)

Moment lacrimogen 4
Cind se facuse destul de mare incit sa-mi apese stomacul si aveam niste arsuri de nu puteam sa mananc nimic si daca nu mancam mi se facea rau, asa ca cel mai bun prieten al omului care devenisem era Rennie (varianta peppermint; de la spearmint mi se facea greatza). Bine.. starea asta a durat vreo patru luni - pana am nascut - deci e cam greu sa o numesc moment si era vorba de sesiuni de plins in toata regula.

Moment lacrimogen 5
Cind mi-am facut bagajele de la birou sa plec in concediu sa nasc... cumplit sentiment. Era prima data cand imi faceam cutia (stiti arhicunoscuta cutie de carton din filmele americane, pe care si-o cara personajele concediate.. de obicei) dupa opt ani de munca...

Moment lacrimogen 6
Cind nu mai nasteam odata si ma plictisisem de moarte si vroiam sa nasc si sa se termine - sigur, doctorul ma asigura ca dupa ce nasc abia va incepe, dar io nu si nu.

Moment lacrimogen 7
Cind in sfarsit ma duceam sa nasc a doua zi (prin cezariana ca aveam un monstruletz de 4kg, care n-avea cum sa iasa pe o gaura existenta decit cu dezafectarea respectivei cai de acces catre exterior - intelegeti ce vreu sa spun) si m-a apucat o frica ingrozitoare ca ma vor adormi si n-o sa ma mai tresesc, asa ca pina la urma am cerut sa mi se faca doar epidurala si am fost treaza in timpul operatiei... cam plictisitor. Toata treaba cu copilul a durat vreo 15 minute, dar impachetarea ulterioara a durat inca vreo ora sau mai bine... asa ca am inceput sa-i zoresc si sa ma pling pentru ca-mi amortisera mainile (pozitia e cam incomoda.. e cam ca si cum ai fi crucificat, dar stai pe spate).

Moment lacrimogen 8
Cind s-a terminat efectul calmantului in noaptea de dupa operatie. Daca as fi putut sa ma misc probabil ca as fi fugit in lume... sau m-as fi aruncat de la etaj (etajul 5... sau 8 de la Municipal).

Moment lacrimogen 9
Cind mi-am dat seama - peste noapte - ca imi este foarte, foarte, foarte sete si ca singura sursa de apa e un bidon de 2L pe care n-am cum sa-l urnesc de linga pat... asta daca as fi fost in stare sa ma misc pina la a-l ajunge oricum.

Moment lacrimogen 10
Cind a trebuit sa plec din patul meu de la reanimare pentru a ma caza intr-un salon, cu copilul. Credeam ca asistenta glumeste cind mi-a zis ca trebuie sa ma dau jos din pat si sa merg pina in partea cealalta a spitalului... daca era dupa mine puteam sa fac si in pat si nu m-as fi miscat.

Moment lacrimogen 11
Cind copiulul vroia sa manince din 15 in 15 minute (ca de... era mare si-avea nevoie) si io nu mai puteam de diverse dureri.

Moment lacrimogen 12
Cind am ajuns acasa si copilul a inceput sa urle si io n-aveam butonul rosu de panica de la spital sa chem asistenta sa-i dea sau sa-i faca ceva.

moment dramatic - se lasa cu sange
Cind mi-au "explodat" sanii si copilul meu sugea sange si mi-am zis ca sunt o mama rea pentru ca nu pot sa alptez si io ca orice femeie normala - laptele praf mi-a schimbat viatza..:)))

Moment lacrimogen 13
Cind mi-am dat seama ca toate reclamele si imaginile idilice cu mame zambitoare cu copii linistiti sunt niste facaturi ordinare si viatza reala n-are nici pe departe culorile pastelate si trilurile de pasarele si muzica linistitoare... Si mi-am dat seama ca nimeni nu ma pregatise pentru chestia asta.. si nimeni nu vorbeste pe bune despre ea si ca oricum singura replica pe care o primesti de la femei care au trecut deja prin asta e... crezi ca esti singura... de parca m-ar fi interesat pe mine in momentele alea de altcineva.

Moment lacrimogen 14
Cind am ramas singura, acasa, cu copilul (pentru ca sotzul s-a intors la birou... saracul)... si am fost tentata... de nenumarate ori sa o arunc pe geam. Vorbesc foarte serios - stam la etajul 2 si in fiecare zi ma uitam sa vad daca i-au crescut aripi si pot sa-i fac vant. Mama denaturata veti spune... dar stiti ca femeile, dupa ce au nascut, daca fac ce ma gindeam io sa fac, au circumstante atenuante.. deci nu e chiar asa cum pare.

Moment lacrimogen 15
Cind mi-am dat seama ca cele 30 de kile nu dispar peste noapte si ca arat ca un sac de cartofi cu foarte putini cartofi in el... adica mare si diforma - lucrurile incep sa revina la normal dupa aproximativ 1 an jumate... trist, dar adevarat (sigur, daca nu esti cumva Victoria Beckham, ceea ce nu e cazul meu).

Moment lacrimogen 16
Cind a trebuit sa ma intorc la birou si m-am considerat iar o mama rea si denaturata care-si abandoneaza copilul pe maini straine... sigur, ale familiei, dar nu ale mele.