luni, 9 februarie 2009

Moment...

Pe o banca, la soare, cu o cafea si o tigara si editand un text (orice text)... Mi-am adus putin aminte de vremea in care lucram la BC si imi luam uneori de lucru in curte.. la aer.... la soare...

Cele cinci stadii ale betiei

Am primit asta pe mail si n-am rezistat.. a trebuit sa o impartasesc :) Sounds familiar? :))) Someone? Anyone?

Stadiul 1 - DESTEPT
Este stadiul cand devii brusc un expert in orice subiect de discutie cunoscut din univers. Tu stii ca stii orice si doresti sa imparti cunostintele tale tuturor celor ce doresc sa te asculte. In acest stadiu tu ai intotdeauna dreptate. Si desigur, persoana cu care discuti nu stie nimic, acest stadiu devine interesant cand ambele parti sunt inteligente.

Stadiu 2 - ATRACTIV
Acesta este stadiul cand relizezi ca esti cea mai ATRACTIVA persoana din intregul bar si ca fiecare te admira. Esti convins ca orice strain te admira si este amator sa discute cu tine. In mintea ta esti convins ca esti si cel mai DESTEPT incat poti discuta despre orice subiect.

Stadiul 3 - BOGAT
Acesta este stadiul cand devii cea mai BOGATA persoana din incapere. Cumperi bautura pentru toata lumea deoarece crezi ca ai buzunarul fara fund. Poti face de asemenea pariuri, deoarece desigur esti inca DESTEPT, asa incat in mod natural vei castiga. Oricum nu conteaza daca pierzi ptr ca oricum esti BOGAT. De asemenea cumperi bautura ptr oricine te considera cea mai ATRACTIVA persoana prezenta.

Stadiu 4 - INVINCIBIL
Acesta este stadiul in care te poti lupta cu oricine, oricand. Adica devii INVINCIBIL. Este de asemenea stadiul in care poti provoca pe oricine . Nu ai nici o teama ca poti pierde lupta deoarece esti DESTEPT, esti BOGAT si inca esti ATRACTIV in comparatie cu ceilalti.

Stadiul 5 - INVIZIBIL
Acesta este ultimul stadiu al betiei. Din acest moment poti face orice deoarece acum esti INVIZIBIL. Poti dansa pe masa, toti ceilalti nu te vor observa. Poti sa jignesti pe toata lumea, nimeni nu se va certa cu tine... ptr ca esti INVIZIBIL

un nou topic

Era o vreme cind imi notam pasaje interesante sau citate din autori mai mult sau mai putin cunoscuti. Erau cuvinte care rezonau cu mine.. si atit. Nu stiu daca erau interesante si pentru altii.. sau inteligente.. dar imi spuneau ceva mie si asta conta... N-am mai facut asta de foarte multa vreme.. asa ca deschid un nou topic...

"... unii isi pot petrece toata viata impreuna, fara sa-si stie numele unul altuia. Sa dai un nume e un proces dificil, care ia mult timp; numele trebuie sa dea seama de esenta si inseamna putere. Insa cine te cheama acasa in noptile de nebunie? Doar cel sau cea care iti stie numele...."
Jeanette Winterson, Portocalele nu sunt singurele fructe

joi, 22 ianuarie 2009

Ce as face daca nu mi-ar fi frica...

....m-a intrebat domnul in leapsa pe blogguri. Mi-a luat o vreme sa raspund.. pentru ca nu m-am gindit niciodata la sentimentul asta ca la 'frica'.. uneori l-am considerat bun simt, alteori modestie... lasitate... constiinta..

daca nu mi-ar fi 'frica' as spune lucrurilor pe nume.. pe numele pe care il dau eu sau pe care il cred eu, fara sa ma gindesc vreo clipa la consecinte. Pina la urma despre asta este vorba, despre consecinte.. si cu cit inaintam in virsta (da, experienta.. batrinete.. ani.. ) cred ca devenim mai constienti de consecinte. 

Acum citiva ani nu mi-as fi pus problema asa.. acum citiva ani, daca aveam ceva de spus sau de facut, spuneam/faceam si 'mi se rupea de ce va fi urmat', de ce va zice unul sau altul, de ce va face unul sau altul. 

In scoala generala m-am certat cu profa' de georgrafie si de 1 martie. Ea a refuzat sa primeasca martisorul de la mine pe motiv ca n-are nevoie de el. Si m-am dus si l-am aruncat la cos.. de fata cu toata lumea, inclusiv cu ea.. toata lumea se uita la mine sa vada ce fac. Si eu asta am simtit ca trebuie sa fac.. era pentru ea, daca ea nu avea nevoie de el.. eu cu atit mai putin. Nu m-am gindit nici macar o secunda la acest gest.. l-am facut.. natural.. fara remuscari.. fara 'frica'... Sigur, cind am ajuns acasa mama deja stia.. stia toata scoala de fapt ce facusem eu, inclusiv diriga' si ea a sunat-o pe mama.. Evident am avut un scandal de toata frumusetea acasa.. Problema cea mai mare a mamei mele erau consecintele acestei fapte.. ea deja construise scenarii apocaliptice despre cum o sa ma lase profa' corijenta (sa ne intelegem.. eram olimpica la geografie.. n-ar fi avut cum sa ma lase corijenta nici daca m-ar fi ascultat in fiecare zi, sau din materiile altor trimestre - ceea ce s-a si intimplat). Ei ii era frica de consecintele pe care si le imagina.. eu nu mersesem asa de departe. Pentru mine lucrurile se terminasera acolo, in cosul de gunoi. Nu am inteles-o atunci si probabil ca si ea uitase cum era la virsta mea cind nu construiai 'frici'. 

De fapt asta se intimpla odata cu virsta si cu experienta, inveti sa construiesti frici si consecinte.. si sa te gindesti la ele inainte.. inainte ca ele sa devina o realitate si chiar inainte sa te apuci sa faci ceva care le-ar da posibilitatea sa devina realitate. Si asta e ce mi-a zis mama.. 'esti inconstienta?.. cum ai putut sa faci asa ceva?!' da, poate eram.. si sigur era liberator.. 

Acum stau si ma gindesc cite martisoare metaforice as arunca la cos daca nu as fi devenit constienta.. si pina la urma prizoniera.. Sigur, acum lucrurile s-au schimbat putin pentru ca exista o persoana care depinde de mine si unele consecinte o pot afecta pe ea... dar totusi.. odata cu virsta inghitim in sec si ne inghitim si umilinta atunci cind cineva refuza martisorul si ne asezam cuminti in banca..

joi, 18 decembrie 2008

a doua oara la Paris..

In vara va spuneam ca ma incearca diverse senzatii la intoarcerea de la Paris. Ei bine.. acum sunt a doua oara la Paris si am nemultumiri. 

Prima.. de care mi-am adus aminte acum, dar am incercat-o si prima oara, este ca nu au buda in aerport.. adica inainte sa-ti iei bagajul.. Deci.. te dai jos din avion si.. in orice alt aerorpot civilizat poti sa te duci la buda pina vine bagajul.. ei.. aici nu ai unde. Si nici dupa ce-ti iei bagajul nu e mai simplu.. pentru ca trebuie sa te duci la subsol. Si pute foarte tare la buda. Poate de aceea au ascuns-o in subsol. 

A doua nemultumire.. la hotel te cazezi dupa ora 15:00.. asta inseamna ca daca ajungi mai devreme trebuie sa te plimbi cu bagajele dupa tine.. sau sa lasi geamantanul la receptie si sa pleci oricum pe strazi sau sa stai in barul hotelului. 

Nu.. in concluzie.. adica are locuri frumoase, nimic de zis, dar mi se pare ca e un oras cu pretentii foarte mari, dar care nu se ridica la nivelul pretentiilor. 

Ramin la parerea ca imi place Londra mult mai mult! Si oricit de reci se spune ca sunt englezii, Londra mi se pare un oras mult mai primitor.. atmosfera e mult mai frumoasa.. cit despre atmosfera inainte de sarbatori... incomparabil mai interesanta decit la Paris. 

Parisul mi se pare frumos vara.. cind poti sa te plimbi si sa faci picnic pe peluza din fata Turnului Eiffel.. sau sa te plimbi pe linga Sena.. Iarna, adica acum.. e urit.. si nici magazinele nu sunt foarte invitante.. si nu sunt reduceri prea multe sau oferte de sezon. Chiar si pentru shopping Londra e mai ofertanta.. Scuzati voi francofili.. oricit de mult am incercat.. nu mi se portiveste stilul.. sau poate m-am obisnuit cu stilul anglo-saxon.. asta e.. :)))

duminică, 30 noiembrie 2008

Dress code...

A venit acel moment din an cind toata lumea organizeaza petreceri.. baluri.. gale.. serate. De ce acum mai mult ca in orice alta perioada nu stiu, dar m-am saturat sa vad lume deplasat imbracata pentru ca de fapt nu stie despre ce este vorba, nu pentru ca stie si a vrut sa fie iesita din tipare.. asa ca.. iata dragi cititori..

www.dresscodeguide.com

Am gasit explicatiile de mai jos pe undeva pe la noi, deci exista.. trebuie numai sa le cauti si sa te intereseze...

Formal: - trecut pe invitatiile pentru receptii, baluri, Opera, gale caritabile. Pentru barbati “formal” indica, obligatoriu, “white tie”, iar pentru femei “rochie de bal”. “Formal” este echivalentul “nivelului 0” in politica, iar tinuta care trebuie purtata de catre barbati este formata obligatoriu din: frac cu revere din satin, pantaloni negrii cu vipusca (simpla sau dubla) din satin, camasa alba cu plastron apretat si guler atasat cu nasturi, cravata alba, vesta alba, pantofi si (normal) sosete negre suficient de lungi astfel incat atunci cand stai picior peste picior sa nu lasi sa se vada niciun milimetru de piele... Sunt acceptate medalii sau oricare alte insemne si decoratii precum si jobenul, manusile albe si o esarfa din matase alba. Pentru femei rochiile de bal indicate sunt cele fastuoase, clasice, fara sa bata recorduri de fantezie sau inovatie, in general realizate intr-o singura culoare. Toate aceste restrictii trebuie respectate exact si nu exista nicio scuza si nicio solutie de compromis.

Semi-formal – un dress code care apare indicat in special pe invitatiile pentru nuntile “cu pretentii”, premiere teatrale sau unele baluri. Semi-formal presupune “black tie” pentru barbati si “rochie de seara” pentru partenerele lor. Fata de “Formal” aici exista o mai mare libertate, sunt acceptate, chiar daca cu mare atentie, variatiuni si chiar mici excentricitati. “Black tie” descrie intotdeauna smoking-ul si papionul negru din matase, perfect decupat pe albul imaculat al camasii. Data fiind strictetea combinatiei, detaliile vor face (ca intotdeauna) diferenta: butoni, un ceas plat (in majoritatea timpului ascuns sub mansetele duble) si o batista alba in buzunarul de la piept. “Rochia de seara” este astazi un termen destul de abstract si poate si de aceea in cazul ei exista o mai mare libertate de exprimare. Femeile pot alege intre o rochie de cocktail (descrisa, in mod traditional, ca fiind rochia care se opreste imediat peste genunchi, realizata dintr-un material pretentios) si clasica rochie de seara, lunga. (cam tot ceea ce intalnesti pe covorul rosu de la Oscar sau Cannes. )

Informal – un dress code indicat pentru intalniri de afaceri sau diplomatice care implica, in cazul barbatilor, costumul clasic in nuante inchise si cravata, iar pentru femei este sugerata o tinuta in acelasi spirit business, cu cateva mici accente feminine (o bluza delicata din matase, o bijuterie fantezie prinsa de rever) sau o rochie cu linie conservatoare. Informal poate fi folosit cu succes pentru toate evenimentele care nu impun genul “white tie” sau “black tie”.

Cocktail attire - Un dress code “cocktail” indica purtarea unui costum clasic pentru barbati si rochie ¾ pentru femei (taiata pe sau la cativa centimetri sub genunchi).Fata de “clasicele” dress code-uri exista insa o mai mare libertate de exprimare si experimentare, in functie de gradul de importanta al evenimentului, spatiul in care se desfasoara (intr-un fel te imbraci pentru un garden-party si cu totul altfel pentru o mini-receptie sau o intalnire construita pe pretextul unui “five o’clock tea”) si sezon. Pentru barbati, vara, costumul clasic poate sa fie inlocuit de un sacou bine croit, o camasa simpla si o cravata fantastica, iar femeile isi pot purta rochiile din straturi de voal, cu imprimeuri diverse si accesorii fantezii. Iarna bratele si decolteul pot fi aparate de frig cu ajutorul unei cape, bolero sau un sal elegant. Ca variante acceptate ale rochiilor de cocktail sunt sugerate combinatiile de pantalon (nu sport) cu o bluza pretentioasa sau un top mai special. Coafura si machiajul trebuie sa fie in armonie si sa respecte momentul zilei in care se desfasoara evenimentul.

Dress code-uri tematice – "Pop”, “Disco”, “Rosu”, “Negru”, “Flori”, “New York” sau variante extreme gen “Bondage” si “Porno-chic” pot sa apara in dreptul dress code-ului. Aceste “indicatii pretioase” iti dezvaluie mai multe despre ceea ce te poti astepta sa gasesti la fata locului. Libertatea de interpretare a temei este totala si tine strict de stilul tau personal si de fantezie.

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Personality Disorder

Am gasit chestia asta pe undeva si... am potential.. Schizoid, antisocial, evitant si obsesiv-compulsiv... să știți cu cine aveți de-a face, nu de alta...

Personality Disorder Test Results
Paranoid |||||||||| 34%
Schizoid |||||||||||||| 54%
Schizotypal |||||||||||| 42%
Antisocial |||||||||||| 50%
Borderline |||||| 30%
Histrionic |||||||||| 34%
Narcissistic |||||||||| 38%
Avoidant |||||||||||| 50%
Dependent |||||||||||| 46%
Obsessive-Compulsive |||||||||||| 50%
Take Free Personality Disorder Test
personality tests by similarminds.com


Disorder Info

Eccentric Personality Disorders: Paranoid, Schizoid, Schizotypal

Individuals with these disorders often appear odd or peculiar.

Paranoid Personality Disorder - individual generally tends to interpret the actions of others as threatening.

Schizoid Personality Disorder - individual generally detached from social relationships, and shows a narrow range of emotional expression in various social settings.


Schizotypal Personality Disorder - individual is uncomfortable in close relationships, has thought or perceptual distortions, and peculiarities of behavior.


Dramatic Personality Disorders: Antisocial, Borderline, Histrionic, and Narcissistic

Individuals with these disorders have intense, unstable emotions, distorted self-perception, and/or behavioral impulsiveness.

Antisocial Personality Disorder - individual shows a pervasive disregard for, and violation of, the rights of others.

Borderline Personality Disorder - individual shows a generalized pattern of instability in interpersonal relationships, self-image, and observable emotions, and significant impulsiveness.

Histrionic Personality Disorder - individual often displays excessive emotionality and attention seeking in various contexts. They tend to overreact to other people, and are often perceived as shallow and self-centered.

Narcissistic Personality Disorder - individual has a grandiose view of themselves, a need for admiration, and a lack of empathy that begins by early adulthood and is present in various situations. These individuals are very demanding in their relationships.


Anxious Personality Disorders: Avoidant, Dependent, Obsessive-Compulsive

Individuals with these disorders often appear anxious or fearful.

Avoidant Personality Disorder - individual is socially inhibited, feels inadequate, and is oversensitive to criticism

Dependent Personality Disorder - individual shows an extreme need to be taken care of that leads to fears of separation, and passive and clinging behavior.

Obsessive-Compulsive Personality Disorder - individual is preoccupied with orderliness, perfectionism, and control at the expense of flexibility, openness, and efficiency.

joi, 13 noiembrie 2008

cercul vicios..

Am simtit nevoia sa scriu despre asta neaparat. N-am mai calatorit cu autobuzul pe ruta Romana - Drumul Taberei de citeva luni... vreo 6 mai exact. Pe atunci era groaznic.. aglomeratie pe strada.. aglomeratie in autobuz. Preferam sa merg pe jos cel putin de la eroilor pina acasa pentru ca oricum ajungeam mai repede. Aseara.. printr-un concurs de imprejurari am ajuns in autobuz.. Surpriza.. nenumarate scaune libere.. cred ca erau maxim 15 persoane in autobuz, majoritatea pensionari sau studenti.. Pe strada.. ca de obicei haos. Am ajuns in mod foarte civilizat acasa in 35 de minute.. nu stiu cum si prin ce miracol, cred ca toata lumea din Drumul Taberei si-a louat masina si acum blocheaza dealul de la Academie.. lasind in acelasi timp locurile libere din autobuz.. Si mai cred ca masinile totusi ocolesc banda de autobuze pentru ca de.. astea tot opresc in statie - asa ca mi-a placut cu autobuzul ieri.. ce folos ca nu prea imi e la indemina autobuzul din Romana.. dar asa, din cind in cind cred ca e interesant. Si am avut timp si conditii sa si socializez cu prieteni cu care n-am vorbit de multa vreme..

vineri, 18 iulie 2008

posesorii de i(orice... apple sa fie si castile aferente)


Da, bine, castile albe erau definitorii pentru ipod (acum au aparut de diverse culori..) si pentru posesorii acestora.. dar mai e ceva ce fac absolut toti cei care au un i(ceva, orice).. si anume trebuie sa descurce castile. 

Oricum le-ai tine sau oricum le-ai impacheta, cind le scoti se incurca si fiecare om care poseda un iPod trebuie sa treaca neaparat prin ritualul descilcirii castilor (dureaza citeva zeci de secunde) inainte de a putea asculta muzica. 

Imi aduc aminte ca am vazut asta foarte des in UK.. oamenii isi pescuiau obiectul din buzunar sau din geanta sau de pe unde si-l pusesera si incepeau sa tricoteze cu castile citeva zeci de secunde bune.. Va zic.. nu e intentionat, nu o fac sa arate ca-l au, dar chiar asa se intimpla. 

Am incercat sa fiu foarte ordonata, mi-am luat husa, le-am rulat in jurul obiectului, le-am indesat in husa, am incercat mai multe variante.. no luck.. ritualul trebuie respectat, oricit de mult m-ar enerva asta.. Si in timp ce cautam o poza pentru postul asta am gasit si solutia (si alte articole interesante pe site). Poate o sa functioneze.. 

și LE: 8 ani mai târziu... în 2016 au apărut AirPods... ca să nu mai existe această problemă :)))) pentru viitoare idei de business.. watch me... vă spun ce mă deranjează...

duminică, 13 iulie 2008

Anouk - I don't wanna hurt

Au revenit muzicile de weekend... :)

crezi ca e mai simplu.. dar

cred ca postul Momente lacrimogene este cel mai citit post al meu si cel care a stirnit cele mai multe reactii.. in scris sau in persoana. Cineva mi-a spus ca am lansat un nou curent.. al sinceritatii. Nu a fost cu intentie. N-as fi vrut sa demolez imaginea idilica si misiunea 'nobila' a femeilor, dar am avut nevoie de acel moment de sinceritate.. si poate de multe altele. Cind ma intreaba cineva cum e sa ai un copil le spun ca nu e bine.. asta e. Asta mi se intimpla mie. Sigur, acum lucrurile sunt mult mai 'fun' si omuleatza e simpatica, dar nu e simplu si nici nu va fi vreodata simplu. Sigur, n-au trecut decit doi ani si patru luni, dar copilul e acolo si din momentul in care apare... gata.. lucrurile se schimba si nu prea ai ce sa faci. E o schimbare majora. Nu glumeam cind spuneam ca eu probabil ar fi trebuit sa mai copilaresc. Si acum am momente in care imi vine sa-mi iau cimpii. Dupa cum spuneam lucrurile nu se schimba neaparat in bine.... adica se schimba in bine si in rau in acelasi timp. Cind nu mai urla fara motiv (sau poate exista un motiv, dar mama nu-l stie), copilul incepe sa se tirasca pe jos.. sau pe unde-l lasi. Deci Nu mai urla in patutzul/carutzul in care l-ai pus.. incepe sa descopere lumea.. si atunci nici macar nu-l mai poti lasa urlind sa pleci intr-o alta camera. Nu, trebuie sa stai legata de el.. pentru ca.. desi nu va dati seama, pe jos sunt niste lucruri foarte interesante si periculoase (unele la care nici nu v-ati gindi vreodata). Luati de exemplu o masa plianta.. copilul isi prinde cu siguranta degetele.. sau chiar capul acolo.. mda.. nu v-ati gindit pina atunci ca e posibil. De fapt o masa plianta poate parea un obiect foarte sigur si normal pina ai un copil tiritor prin casa... sau prizele, firele, dulapurile.. totul este o cursa cu obstacole si capcane. Si uite asa ajungi sa stai linga el non-stop. Apoi vine faza in care vrea sa mearga.. si tu stai aplecata la 90 grade pina nu te mai poti indrepta.. si faza asta dureaza o vreme. Apoi merge singur.. ati putea sa spuneti ca e o binecuvintare.. ei bine.. depinde cum privesti lucrurile. Nu mai stai aplecata.. dar esti in pozitie de start in mod constant. Pentru ca odata cu mersul vine si catzaratul.. Si nu mai poti sa stai linistit pe un scaun sau o banca.. pentru ca in secunda doi copilul e in mijlocul strazii si tu stabilesti un nou record de viteza la cursa de 100m. Credeti ca e mai bine?.. nu.. nu e mai bine.. Mai bine e doar cind copilul te stringe in bratze si iti spune 'mami'.. dar altfel nu e bine deloc.

duminică, 25 mai 2008

Real hypermarket... chiar fara egal!


Sa va spun una care mi-a marcat weekendul..:) Am fost plecata o perioada, asa ca am stat putin mai mult pe acasa in weekend.. care pentru mine incepe vinerea. Asa ca la sugestia 'ar trebui sa mergem sa facem si noi niste cumparaturi' am marsat, dar 'mai tirziu'. Ba chiar.. de ce sa nu mergem noi la Real ca tot e deschis toata noaptea... Zis si facut. Pe la ora 10 noaptea, dupa ce s-a culcat copilul, am purces la cumparaturi la Real. Am ajuns intr-un final la 'minunatul hypermarket' ce va spune asta... hypermarket? Mie una imi spune ca nu te duci sa cumperi o paine.. te duci sa-ti faci cumparaturile saptaminale.. sau in orice caz, o sesiune serioasa de cumparaturi. Asa ma gindeam io in naivitatea mea.

Ajungem fericiti la real si incercam sa intram in parcare.. eee.. aici a inceput surpriza. Cind ai un caine care de obicei iti ocupa tot portbagajul si un copil care sta pe jumatate sau aproape din bancheta din spate, nu prea ai o alta varianta pentru bagaje, decit sa-ti iei portbagaj de masina.. vestitele cutii argintii sau ce culoare or fi ele.

Cu tomberonul respectiv pe masina reusim sa intram in parcarile subterane de la Mall sau Cora. Ei bine, la Real trebuie sa ai sub 1.90 m pentru a intra in parcarea subterana. Si n-ai ce sa faci pentru ca inaltimea nu este masurata cu o bara legata de vreun lant ci cu o structura metalica.. tocmai buna sa sparga un portbagaj de plastic. Din categoria pe-aici nu se trece amaritilor.. n-aveti masina mica fara tomberon.. nu intrati na. Partea si mai frumoasa este ca nu au o altfel de parcare!!! Dupa ce am incercat parcarea subterana si am vazut ca n-avem cum sa intram ni s-a recomandat sa ne cautam pe strada.. sau prin spatele blocurilor.. VINERI noaptea la ora 22.30!!! cind toata lumea e acasa.. si intr-un cartier in care oricum strazile dintre blocuri sunt un fel de alei.. Si io am venit la cumparaturi, la hypermarketul Real.. n-am venit in vizita la vreun om care sta in Titan!!!

In fata hypermarketului este o parcare.. nu foarte mare, vreo 20 de locuri de parcare. Baietii de la paza mi-au zis ca e parcarea angajatilor si n-avem voie acolo. Repet.. se facuse deja 22.45 (ca dadusem deja un tur de cartier in cautarea unui loc de parcare).. Cine mai vine la munca la ora respectiva?!? Zic.. putem sa stam aici vreo 30 minute sa ne facem si noi cumparaturile ca la ora asta nu prea mai avem unde sa la facem? Nu se poate. Zic.. bine.. sa incerc cu cineva din conducerea magazinului.. ca poate aia, dandu-si seama de absurdul situatiei fac o exceptie si ne lasa sa parcam. Intru.. vorbesc cu o doamna de la informatii.. ea ma intreaba foarte preocupata de situatia mea daca n-am gasit niciun loc de parcare pe strada.. sau in spatele blocurilor.. sau pe undeva... Oameni buni, am venit la magazin sa-mi fac cumparaturile.. n-ar trebui voi sa-mi asigurati un nenorocit de loc de parcare?!? Ar trebui sa fie treaba mea sa-mi gasesc unul prin cartier?!? Zic.. pot sa vorbesc cu cineva din conducere? Sigur, cu seful magazinului.. Vine un domn.. ii explic situatia.. Se vede treaba ca a facut multe cursuri de cutomer care si a invatat cum sa empatizeze cu clientul frustrat si nervos. Zimbeste timp la mine pe tot parcursul discursului meu si imi zice acelasi lucru.. sa-mi caut io loc de parcare in spatele blocurilor!!! 'Adica imi recomandati sa plec!' iar el zice 'Nu, nu va recomand sa plecati, dar daca nu intrati in parcare.. trebuie sa va cautati alt loc unde sa parcati'. Dar in parcarea din fata nu se poate?!? macar juma' de ora? Nu.. in niciun caz. E parcarea conducerii magazinului. In aceste conditii m-am intrebat 1. Cine din conducerea magazinului mai vine la munca la ora 23.00 intr-o zi de vineri si 2. daca evident conducerea magazinului este mai importanta decit clientii magazinului.. si nu in ultmul rind.. daca conducerea magazinului are macar idee ca astfel de lucruri se intimpla... Asa ca am plecat.. din categoria m-am dus bou si-am venit vaca! La Real nu se poate nene, pentru ca nu exista exceptii.. si poti sa-l vezi pe client tirind milioane de pungi spre aleile dintre blocuri.. Pentru ca, dupa cum va spouneam, nu prea vine multa lume sa-si ia asa.. ceva simbolic, lumea merge la hypermarket pentru cumparaturi serioase. Cum sa le cari apoi la masina (care nu e in apropierea magazinului)?!? Va spun eu ca am vazut scena in timp ce ieseam din magazin.. Un cetatean cu cosul doldora de produse se indrepta spre masina lui, lasata pe marginea drumului probabil sau pe aleile dintre blocuri, iar cei de la paza au inceput sa alerge dupa el pentru ca nu avea voie sa plece cu cosul.. asa ca cetateanul i-a vazut si a inceput si el sa alerge spre masina si astia de la paza dupa el... deci e chiar misto la Real.. ai spectacol asigurat - sigur, daca esti relaxat si vrei spectacol, nu daca ai vrea sa-ti faci cumparaturile. Prin urmare.. prima si ultima mea incursiune la real s-a terminat prost.. alta sigur nu va mai exista..

Mi-am facut cumparaturile La Fourmi, linga casa, tot non-stop deschis. Ne-au lasat sa plecam cu cosul pina la scara blocului. Toata stima.. La Fourmi + 100 bile albe. Real.. nici nu merita mentionat.. l-am scos din lista de potentiale locuri in care sa-mi fac cumparaturile.

joi, 15 mai 2008

Cel mai bine... Zen..


De saptamina trecuta inca incerc sa experimentez starea zen la birou. E foarte diferit ce se intimpla.. surprinzator.. pina la lacrimi. Uneori iti vine sa-ti iei cimpii si sa-ti bagi picioarele. Asa ca m-am hotarit sa fiu zen (sigur, e o figura de stil), dar le mai dau o sansa. pina la urma am 30 de zile perioada de proba.. se poate intimpla orice.. In unele zile mi se pare mai bine. In altele.. tara piere si babele se piaptana.. iar in altele toate mi se intimpla numai mie. Da' stiti ce ma scoate absolut din sarite?!?.. cind un personaj (de formatie inginer... blestemul vietii mele, cred).. pe pozitie de suprem... imi vorbeste mie de vizibilitate!!! Vizibilitatea companiei.. noi facem x lucru pentru vizibilitate.. si y tot pentru vizibilitate... Si se mai mira lumea ca tara asta e cu curu'n sus. Fiecare ar trebui sa faca ce stie, nene! Ce a invatat sa faca.. sau daca se apuca de altceva.. atunci sa invete si acel altceva.. ca vizibilitate nu inseamna nimic! cum stam cu pozitionarea? cum stam cu recunoasterea brandului? cum stam asa.. pur si simplu pe planeta si ne dam mari.. asta e.. Zen... si numai cu Zen se poate pentru ca altfel.. exista mai multe variante.. ris isteric la mentionarea a zecea oara in cadrul aceleiasi fraze a cuvintului vizibilitate... sau dimpotriva.. ton arogant si punerea la punct a personajului... asa ca... Zen (cit m-or mai tine si pe mine nervii)..:)))

marți, 13 mai 2008

Snow Patrol - Chasing Cars

Am ramas in urma cu muzicile de weekend. A trecut prima saptamina la noul birou... asa ca weekendul l-am petrecut pe principiul odihna si tratament..:)) Asta e.. lume noua, obiceiuri noi, informatii foarte multe si noi.. neuronul meu singuratic avea nevoie de odihna..:)))

Asa ca va propun ceva.. altceva ca muzica de weekend... de marti..:)

sâmbătă, 3 mai 2008

Tracy Chapman - The Promise

Am revenit si cu muzicile de weekend..:)))

ce faci cind n-ai ce face?

Copilul Nichita are 2 ani si o luna. nimic special veti spune. Asa e. Da' sa nu te duci cu copilul de 2 ani si 1 luna la tara.. cu mama, tata si bunicii.. ca se suie copilul pe pereti (ca si mama.. fie vorba intre noi). Pentru ca de fapt copilul nu prea are ce sa faca.. Asa ca, dupa ce-si termina programul liber ales - sculat la 7.30, maxim 8.00; executat baia de dimineata; executat si ceva de mincare daca are chef in dimineata respectiva, copilul de 2 ani si 1 luna face urmatoarele lucruri liber alese: joaca la nisip vreo juma' de ora, urcat si coborit scari pina il dor picioarele si nu mai poate, mers la girla sa vada cum bea Maurice apa, strigat vaca sa-i dea lapte de Milka (da, are legatura cu ciocolata Milka), mincat de prinz, dormit dupa-masa, sculat si executat din nou nisipul, scarile, girla si vaca.. copilul de 2 ani si 1 luna trece la individual compusele: suit in masina parintilor unde gaseste un pumn de monede (5, 10 si 50 bani) si se gindeste ca trebuie sa faca ceva cu ele.. gaseste o gaura care pare potrivita pentru moene si le indeasa acolo - gaura era cauciucul care imbraca frina de mina si care are o fanta ingusta (cind mama ride isteric vazind ce s-a intimplat, copilul baga mina sa scoata monedele si mina ramine intepenita, asa ca incepe copilul sa urle..); umplut costumasul de corp cu nisip pina la refuz - se ia una bucata lopatica de plastic, se traga tricoul si de indeasa nisip in sin.. pentru efect maxim nisipul trebuie sa fie ud... si se face asa un colac mare de nisip in tricou.. dupa care se striga mama sa o ia de jos ca nu se mai poate ridica. Va spun... e foarte distractiv la tara cu un copil de 2 ani si 1 luna..:)))) Asta daca nu cumva am luat-o total razna.

Vodafone minte cu nerusinare

Saptamina trecuta m-au agasat constant cu reclama lor... pe toate posturile tv.. sau pe cele citeva pe care ma uitam eu. Internet.. la viteza maxima 7.9 Mb (sau 7.2.. nu mai retin exact) in toata tara. Si eu eram in tara asta! Si.. surpriza.. eram la tara.. da, acolo, pe virful dealului unde eu si toata lumea pe care eu o cunosc spune ca esti la tara... Mda.. si aveam un modem de la Vodafone. Ca asa m-a convin consortul sa stau o saptamina pe-un picior de plai.. pe-o gura de... sa lasam poezia ca mi-a iesit pe nas. Asa.. dupa cum spuneam am fost convinsa sa stau acolo mult peste limita (mea) normala.. pentru ca aveam un modem care promitea marea cu sarea la doar 256K.. si asta inseamna ca pot sa ma dau pe net din cind in cind, sa citesc si chiar sa trimit un mail... Doar stiu asta de pe vremea cind aveam modem de 56K pe dial-up.. si mergea.. Asa ca m-am dus.. si am stat. in primele citeva zile n-am avut nevoie sa-l folosesc.. da' am vazut reclama.. si ma gindeam cu incintare ce-o sa ma mai dau eu pe net si ce-o sa mai tricotez pe blog.. daca altceva n-o sa fac. Ei bine.. am aflat de la ei care e viteza maxima.. da' nu spun pe nicaieri care e viteza minima! Viteza MINIMA e 0Kb. Da, ati citit bine.. 0.. si maxima a fost de 18K da.. adik dupa vreo juma' de ora se incarca pagina de mail (asta in urma nenumaratelor F5 si a trei unghii roase de nervi).. si dupa alte 20 de minute de insarcau si mesajele (adik inboxu') pentru ca de citit vreun mesaj nu prea a putut fi vorba.. mesajul in 99,9% din cazuri era.. we're sorry da' e o problema cu mesajul.. incercati mai tirziu.. sau poate cind ajungeti acasa (la Bucuresti adik, la internet prin cablu). O prietena mi-a spus ca probabil n-au celula de date in zona... au doar antena de telefonie si atit. Da' de ce ar trebui sa ma intereseze pe mine chestia asta?!? Pentru ca Vodafone intelege altceva prin toata tara. Evident, la mine la tara nu face parte din toata tara lor.. nu stiu exact ce inteleg ei prin toata tara, poate in orasele mari?!?.. poate in Bucuresti si la mare.. si pe valea Prahovei? Nu nene! Toata tara ar trebui sa fie si la Suslanesti, Comuna Mioarele in judetul Arges (la 10 km de Cimpulung de Arges, unde mi-am blestemat io zilele in fiecare secunda de reclama la internet cu Vodafone).. asa sa stiti.

duminică, 20 aprilie 2008

Depresia...

Cred ca ar trebui sa accept pur si simplu realitatea. Sunt in depresie. E nasoala si pare fara iesire. 

Sigur.. asa par toate (depresiile vreau sa zic). Spun din experienta. Been there, done that ca sa zic asa.

Problema cu asta e ca nu o asteptam si nu eram pregatita pentru ea. 

In fine, cred ca nicio depresie nu vine in urma unei intilniri stabilita la o anumita zi si ora... vine pur si simplu. Nu-mi dau insa seama cind a inceput. Cred ca dupa ce mi-am facut curat pe birou.. sau.. in momentul in care l-am dezlipit pe Dobby de pe monitor. Statea acolo de... 5... sau chiar de 6 ani. S-a pleostit de tot in timpul asta si nu cred ca-si mai dadea seama cineva despre ce e vorba. In afara de mine.. desigur. Pentru ceilalti era doar o forma nedefinita de blue-tac.. cu o scoica in virf. Pentru mine era un prieten vechi.. unul care m-a vazut la bine si la rau. 

 Cred ca totusi 10 ani inseamna ceva. 

Si acum? Acum ce se va intimpla? N-am chef sa vad pe nimeni sau sa fac conversatie. Nu stiu cit va dura, dar va tin la curent. 

Pina atunci... alte muzici de weekend... desi vad ca cele puse zilele trecute nu prea se mai vad.. ciudat... Hmm.. de fapt nu se vad pentru ca nu merge youtube.. si deci nici nu pot sa pun alte muzici. 

Poate maine...

vineri, 18 aprilie 2008

sâmbătă, 5 aprilie 2008

Hmm... deci se poate...

Nu vreau sa ma lansez in discutiile despre Summit-ul NATO de la Bucuresti pentru ca are cine sa vorbeasca despre asta.. oameni avizati adica. Ceea ce insa mi s-a parut mie nemaipomenit a fost fluiditatea traficului din Bucuresti cu citeva zile inainte de saptamina Bucurestiului aproape pustiu... Da, saptamina anterioara, in care colegii politisti din provincie faceau exercitii de dirijare a traficului din bucuresti si probabil invatau cum sa ajunga la post. Sigur, erau vreo 5 in fiecare intersectie... dar vreo trei oricum stateau degeaba si doar doi se agitau... asa ca din Drumul Taberei pina in Piata Romana am facut vreo 15 minute cu tot cu statul la semafoare. Uluitor.. si seara, la intoarcere, nu ne-am dat duhul pe deal la Academie.. s-a circulat civilizat.. deci se poate. Va rog.. cine poate sa ia o decizie in acest sens.. banii mei.. contributia mea la bugetul statului sa fie folosita in acest scop. Poate asta salveaza niste bani consumati pentru asigurarile mele de sanatate (pentru ca voi ajunge putin mai tirziu la Marcutza daca voi ajunge la birou si respectiv acasa asa cum am facut-o in saptamina ante summit). Da, sa fie ajutori de semafoare. Daca soferii bucuresteni nu-si dau seama ca un smecher incurca 100 de oameni cu bun simt, atunci sa vina politia sa ne civilizeze. Alo? Ma aude cineva? Oare sa incep o petitie? Hmm...

O carte la vremea ei...


In ultima vreme am calatorit mult. Nu o spun neaparat ca lauda... asa s-a intimplat. Ideea e alta. nu stiu daca vi s-a intimplat in vreodata sa aveti frisoane cind va ginditi la cum aluneca bagajele pe banda.. si sa va ginditi ca altcineva v-ar putea lua valiza... cu chilotii si catrafusele voastre. Pe mine m-au bintuit gindurile astea de citeva ori inultima vreme... si nu stiu daca ati vazut cum 99,9% din geamantane sunt negre sau in culori foarte inchise, destul de asemanatoare unele cu altele. Fiind muncita de aceste ginduri negre... ma si vedeam tragind de acelasi geamantan cu vreun alt calator si cazind in fund in cursul actiunii... m-am gindit sa-mi iau o geanta mai deosebita... asa ca am exilat gentile de la Carrefour - luate cu banii pe o sticla de vin mai rasarit.. tot setul de trei genti adica - si mi-am achizitionat o frumoasa valiza... rosie.. Samsonite. Pai ce... n-am si io fatza de o valiza mai cu motz?!?

Ei bine.. doamnelor si domnilor, exact aceasta valiza mi-a facut figura din cosmarurile mele de aeroport. La intoarcerea din ultima calatorie, in timp ce imi asteptam valiza.. impreuna cu ceilalti calatori din avionul cu care venisem eu si cei din cursa de Milano... am vazut-o. M-am indreptata spre ea si.. chiar inainte sa ajung eu, o doamna bine.. care venise de la Milano (un amanunt.. minor pentru ea.. inca veneau bagajele cursei noastre care aterizase inainte).. pune mina pe valiza si da sa plece. Shocata putin de situatie.. intreb.. sunteti sigura ca e a dumneavoastra. Ea uitindu-se la mine si masurindu-ma din cap pina-n picioare.. probabil zicindu-si ca sigur n-am fatza de Samsonite rosu... (am uitat sa spun ca eu de obicei calatoresc in jenasi si pantofi sport; poate e demodat, dar mi-e foarte comod si nici nu trebuie sa ma descalt/scot curele si alte minuni de acelasi tip... deci nu paream scoasa din cutie.. evident.. si nici de la Milano nu veneam.. ma trada lipsa machiajului probabil)... zice.. sigur ca-i a mea (adica a ei). Hmm... stupid... ma uit la eticheta.. mda.. numele meu, orasul de unde veneam eu... zic.. imi pare rau, chiar e a mea.. dupa cum vedeti aici scrie Gigica Pampon... adica eu. Ea.. neincrezatoare.. citeste.. apoi... face ochii mici si se uita la prietena ei.. apoi la mine... iar prietena.. alta matracuca.. zice.. poate au gresita astia etichetele.. Cum sa-i demonstrezi matracucei ca nu e geanta ei.. daca nici macar eticheta n-o convinge?!?.. Ma si vedeam deschizind geanta in mijlocul aeroportului si fluturindu-i pijamalele mele pe la nas de fatza cu toata lumea... Stupid, stupid, stupid... Apoi imi aduc aminte ca, intr-un buzunar exterior aveam o carte de rezerva (adica in caz ca cea pe care o incepusem se termina sau nu-mi placea prea tare la dus.. sa am ceva la intoarcere)... Si zic tirumfatoare.. este valiza mea si in acest buzunar se afla o carte... hehe... ce buna e o carte la vremea ei! Deschid fermoarul, scot cartea... bingo! Matracuca se pleosteste.. sigur nu e geanta ei... o carte... ce Dumnezeu e aia... Si zice.. vai... da, ai dreptate, nu e geanta mea pentru ca a mea avea eticheta cu priority .. hahaha.. sa mori tu ca avea eticheta VIP.. putea sa fie si placata cu aur din partea mea... oricum, astea erau bagajele de londra, asa ca nu avea cum sa fie a ta... Milano inca n-a intrat pe banda, vaca domnului... si oricum, cartea a facut toti banii... pentru ca altfel trebuia sa desfac geamantanul sa-i arat continutul... altfel.. neicredere totala..:) M-am gindit pentru o clipa sa revin la gentile no-name and no-pain de la carrefour pentru ca... ma gindesc.. cine-si ia genti de acolo nu calatoreste asa des cu avionul si de aceea n-am avut niciodata probleme cu ele. inca ma mai gindesc la asta... dar ii mai dau o sansa si valizei rosii... poate a fost pur si simplu o zi mai proasta.

duminică, 24 februarie 2008

da' cacaiula unde e?

Acum foarte foarte multi ani (vreo noua mai exact), cind am fost prima data in UK mi s-a parut ca sunt un fel de extraterestru. Da, erau toate diferentele culturale, dar nu despre asta vreau sa vorbesc... eram singura persoana in cizme.. cu fularu, caciula, o haina foarte groasa si vreo doua pulovere. Era martie si soare cu dinti. La ei venise primavara, mie mi se parea ingrozitor de firg. Femeile deja umblau in sandale... fara ciorapi... Problema mea era ca toata lumea parea ca se bucura de primavara.. numai eu aveam alta parere. Am si incercat sa scap macar de fular.. am inghetat, asa ca mi-am zis ca mai bine par extraterestru decit sa mor de frig. Apoi am studiat fenomenul si incerc sa-l pun in practica cu Nichi.

Am ajuns la concluzia ca, de vina pentru frigul constant pe care il simtim sunt parintii nostri... da.. pentru ca n-au citit sau nu le-a spus nimeni cum sta treaba cu copiii si cu adaptarea lor la mediul inconjurator. Si m-am uitat si interest cum fac acesti oameni.. si nu numai ei... Se zice asa.. copilul (chiar atunci cind este foarte, foarte mic), trebuie imbracat ca si un om mare... Bine, acum, la mine nu se mai aplica aceasta chestie... pentru eu sunt dereglata deja. Daca vrei sa vezi daca unui copil ii este cald trebuie sa-i iei tempratura la ceafa. Da, poate avea mainile si picioarele reci, dar asta nu inseamna ca ii este frig. Asta inseamna ca are o circulatie periferica mai proasta, ceea ce nu e anormal la copii, asa ca... daca are mainile reci, dar ceafa calda... ii e bine.. iar daca are ceafa transpirata.. moare de cald. Ma bucur ca am invatat lectia asta de timpuriu, asa ca incerc metoda cu Nichi.. uneori si mie imi vine sa-i mai pun o pereche de pantaloni sau o vestutza, da' revin si verific.. si totul e ok. Sigur, metoda asta a dus la nenumarate dispute si discutii cu bunicii... bunicii altor copii... babe si mosi necunscuti.. care te opresc pe strada si te intreaba de ce nu i-ai pus o caciula copilului... Mamaie, vezi-ti mamaie de treaba! Si lasa-ma si pe mine sa traiesc.. si pe copilul meu care se simte foarte bine fara caciula... fara doua perechi de panatloni si fara sfaturi gratuite.

marți, 19 februarie 2008

Ok. Am vazut si primele doua episoade din Lipstick Jungle. Da, e diferit de Cashmere Mafia si pe undeva ma enerveaza. Cred ca ma enerveaza actritele. Sunt strimbe... toate. Multumesc, pot sa ma uit in oglinda, n-am nevoie sa vad si la TV acelasi lucru. Imi place insa muzica..
"I Get High," Elmo"Always On Your Side," Sheryl Crow"These Boots Are Made For Walkin'," Nancy Sinatra"Love Like This," Natasha Bedingfield"Salty Air," Bittersweet"Ohh La La," Goldfrapp"Taking A Chance On Love," Renee Olstead"I Am In Love With You," Imogen Heap"Glamorous," (Space Cowboy remix) Fergie"Starting Now," Ingrid Michaelson"Give It A Night," Bella"Passenger Fever," Peggy Lee vs. Iggy Pop"Where I Stood," Missy Higgins"Teach Me Tonight", Phoebe Snow...

joi, 7 februarie 2008

Cashmere Mafia vs Lipstick Jungle

Greva scenaristilor a aruncat televiziunile americane intr-un haos greu de descris. In topul vizionarilor se afla Supernanny, American Idol.. un fel de MegaStar de peste ocean... sau Wife Swap... un fel de schimb de mame. Lumea nu mai poate sa se uite la seriale in reluare... s-a plictisit... asa ca, la mijlocul sezonului s-au aruncat pe piata doua seriale noi... Asta ar putea fi un lucru bun... sau nu...
Autoarea Sex and the City, Candace Bushnell, si-a adus la TV o alta creatie... Lipstick jungle... mda, dar vedeti, asta nu e totul. Producatorul Executiv al lui Sex and the City, Darren Star, are si el un serial, lansat la inceputul lunii ianuarie, Cashmere Mafia.
Am vazut citeva episoade din Cashemre Mafia si mi-a placut (desi criticii spun ca este "a creative disaster" si ca Lipstick Jungle este mai bun... adica dintre doua rele...). Nu pot sa ma pronunt in legatura cu LJ, pentru ca inca nu l-am vazut, dar exista tot felul de dezbateri pe tema asta in media americana si nu numai. Cica cei doi de mai sus lucrau impreuna pe marginea cartii ei, Lipstick Jungle, si, la un moment dat... s-au certat, asa ca fiecare si-a lansat propriul serial. Pina la urma e si un razboi al orgoliilor in ratingurile acestor doua seriale. Lumea zice ca daca nu s-ar fi certat am fi avut un serial mai bun ca Sex and the City...
Pina voi vedea LJ (si voi putea sa am propria parere despre el) ma multumesc cu CM si imi place de Zoe... desi multi o considera exagerata (ca personaj... superwoman/wonderwoman...) dar pina la urma... si eu am probleme cu generatia ID (trebuie sa vedeti episodul 2 sau 3 din CM sa intelegeti despre ce vorbesc)... si nu e usor sa impaci capra cu varza. Imi place de fiecare dintre ele intr-un fel sau altul... sigur, e glam (poate prea glam), dar fiecare aspiram la asta.. deci nu vad nimic rau.

marți, 29 ianuarie 2008

now that's what I call shopping


Am ajuns in Istanbul pe la 11 dimineata si, desi am fost avertizata ca de la aeroport la hotel voi face intre o ora si doua... in functie de trafic, am ajuns in numai 30 de minute. Hotelul nu m-a impresionat foarte tare. Probabil ca dupa ce am stat in altele, cum ar fi Hyatt din Belgrad (la care inca ma gindesc... deci intelegeti impactul), Hotel Nippon din Istanbul nu e chiar doboritor. Trecind peste micile neajunsuri... cum ar fi ca nu exista in camera ceva, macar o hirtiutza, pe care sa scrie care sunt serviciile pe care le gasesti sau pe care hotelul ti le pune la dispozitie, este un hotel ok. Adica e curat, are mini bar, se fumeaza si e destul de in centru.

Am mai fost in Istanbul acum citiva ani, dar situatia era alta si eu eram alta... De la hotel la birou am luat metroul... prima surpriza a zilei. In Istanbul exista o singura linie de metrou care are sase (6) statii. Da. Fix sase statii. Si daca vrei si tot n-ai cum sa te ratacesti. Au incercat, se pare, sa mai deschida citeva, dar au gasit tot felul de vestigii, asa ca acum au multe situri arheologice si n-au metrou....

Dupa o intilnire foarte, foarte scurta (dar asta pentru ca ea incepuse foarte devreme, iar eu ajunsesem destul de tirziu) la birou, am plecat la masa (vedeti bine.. se facuse ora 1 si oamenii astia isi iau pauza de prinz cu regularitate... ceea ce mie nu mi s-a mai intimplat de citeva luni). Asa ca ne-am dus la masa intr-un shopping mall... chiar linga birou. Mi s-a spus ca probabil era prima sau a doua zi de la deschidere... pentru ca dadusera in folosinta apartamentele de la etajele superioare, asa ca au deshis si mall-ul. nu toate magazinele erau deschise, asa ca am plecat spre al doilea shopping mall. Istanbul Canyon 1 si 2 este mai mare decit toate mall-urile din Bucuresti puse unul peste altul. Brand-uri?... You name it.. they have it. N-am facut cumparaturi pentru ca am fost prea bulversata de atmosfera. Este cumva in aer liber (se poate vedea din imagini), asa ca undeva... as putea spune ca in mijloc, dar cred ca ar fi o prostie, au un patinoar. Au un etaj cu magazine pentru copii... haine, jucarii, haine.. jucarii.. jucarii.. haine...
Voi continua maine cu povestirile pentru ca nu s-a terminat... ziua a continuat cu un restaurant deosebit.. Litera. Sigur, daca voi supravietui zilei de maine in care voi fi trainer.

miercuri, 23 ianuarie 2008

recomand autobuzul...


Din cind in cind - mai ales daca esti total sictirit de masina personala si de traversarea Bucurestiului la ora de virf in masina personala - recomand autobuzul. Daca se poate chiar un 368 de la Romana spre Drumul Tabrei pe la ora 18.30 atunci e cu atit mai bine...

In functie de dispozitie poti sa te distrezi copios... sau sa plingi amar...

Un grup de pusti de 15-17 ani discuta o anumita melodie de la radio.. si se pun pariuri daca e Backstreet Boys sa nu.. dupa care poti sa incepi sa meditezi ca Backstreet Boys a ajuns pe VH1... deci sunt deja la categoria oldies si tu odata cu ei (nu neaparat pentru ca i-ai ascultat, dar pentru ca erau pe MTV cind aveai tu varsta pustilor din autobuz).

Apoi cineva deschide geamul (pentru ca evident nu se mai putea respira in autobuz... capacitatea autobuzului.. nu stiu, dar la stil sardele cred ca vreo 100 sau chiat mai mult) si te astepti sa sara vreo doamna sau vreun domn cu virste respectabile sa spuna ca raceste (de data asta nu s-a intimplat; poate si pentru ca domnul respectiv.. din dreptul geamului.. dormea dus - cred ca din cauza propriilor mirosuri care puteau actiona ca halucinogen daca nu erai atent).

Sau poti sa te uiti in zare... pina sus la Academie si sa vezi o coada lunga, lunga, lunga de luminitze rosii... si atunci sa-ti spui ca probabil vei lesina in autobuz (de foame, de plictiseala - nu eram pregatita pentru drumul asta si nu mi-am luat nici macar muzica... norocul meu cu Backstreet Boys..:) - de nervi pen' ca-ti irosesti doua ore din viata ascultind peroratiile unora si inhalind mirosurile altora). Asa ca mai bine cobori la Eroilor si o iei voiniceste la pas... pina sus pe deal unde prinzi masina 368 care a plecat din Romana cu o ora inainte de a ajunge tu in statie (nu ca-i tare?... ) si te gindesti ca...

E mai bine la tine in masina... cu muzica ta... cu mirosurile tale.. fara un rucsac in coaste si doua coate in stomac (pentru ca bai pustilor, cind va suiti in mijloacele de transport in comun e civilizat sa va dati jos portbagajul, fir-ar el sa fie de rucsac!!!!), fara sa-ti fie frica sa deschizi geamul pentru ca s-ar putea sa te balacareasca cineva.

Partea buna e ca am facut sport... nu ca as fi simtit nevoia sa fac sport pe deal la Academie si sa inhalez tot gazul de esapament, da'... asa-i in tenis.... Tot e bine ca nu eram cu bicicleta... am constatat ca pe pisat de bibliclete au aparut deja (desi tocmai se terminase - pista adik) doua gropi enorme. Biciclisti, mergeti cu mare bagare de seama si eventual pe linga bicicleta pentru ca pista nu mai aveti!

Si a mai fost ceva bun in experienta asta... mi-am adus aminte de ce am vrut masina in the first place! Asa ca... multumesc 368.. si domnului primar. Si pentru urmatoarele citeva zile nu ma voi mai plinge de drumul de la birou spre casa.. in masina personala. Sigur, dupa experienta de maine dimineata (de acasa la birou) s-ar putea sa nu ma mai pling nici de varianta asta citeva zile...

Hai trafic placut!

sâmbătă, 19 ianuarie 2008

care e procedura in sectorul 6 ?

Masina straina pe loc de parcare platit la Primarie

Duminica seara am gasit locul ocupat si am trecut mai departe. M-am interesat despre metodele legale in vigoare. Astfel am aflat ca: Suni la dispeceratul primariei unde ai platit locul de parcare - in cazul meu Sector 3 - telefon 9854 si dai
detaliile exacte nume, adresa, telefon de contact.. etc.. si nr masinii care iti
ocupa locul.Dispecerul de la primarie sesizeaza telefonic Politia Comunitara si
firma care se ocupa de ridicari ( pt sector 3 - ROSAL). Eu am sunat si la
Politia Comunitara Sector 3 - 340.07.51 si le-am comunicat si eu datele
respective. Tot eu am sunat si la ROSAL sa ma asigur ca e totul ok. Vine politia
comunitara cu masina de ridicat, ii arati actele ( autorizatia de parcare,
buletin), face un pv de ridicare a masinii , ii da o amenda de il ustura
fundul... Aseara in jur de ora 5 aveam parcarea eliberata. Multumiri Primariei,
Politiei Comunitare si ROSAL. Nice JOB. Cam costisitoare pentru cel care-si
parcase Fiesta pe locul meu...


Am gasit acest post pe undeva. Pe mine m-ar interesa cum sta treaba in sectorul 6... sigur.. cea legala, nu cea cu surubelnita in cauciucuri sau cu scosul ventilului pen' ca n-ajuta...

miercuri, 16 ianuarie 2008

Die Deutsche Kneipe :(

Astazi m-am intilnit cu niste amici si, printr-o eroare organizatorica, am ajuns in restaurantul Die Deutsche Kneipe. Unul dintre cei prezenti merge acolo destul de des pentru ca locuieste alaturi. Nu va spun de fum - desi au un sistem de ventilatie, dar cred ca nu face fatza - va voi spune insa de altele... cum ar fi preturile.. destul de mari (o bere draft 10 RON, un fel de maincare mai deosebit peste 28 RON) si mai ales servirea... Pentru asta nu m-as mai duce niciodata (desi amicul meu, vecinul lor, spune ca te obisnuiesti cu stilul... daca vrei! as adauga eu). N-am vazut niciun zimbet la cele doua gazde (chiar asa isi spuneau in meniu). Pentru ca cei doi care servesc si debaraseaza sunt si patronii restaurantului.

Sa ne intelegem de la inceput, nu-mi plac ospatarii foarte, foarte prietenosi, care din exces de zel sunt cicalitori si de la un punct incolo... chiar enervanti. In acelasi timp insa nu imi place nici sa ma simt ca si cind as deranja pe cineva (in acest caz pe patronul restaurantului) pentru ca am ales sa maninc acolo.

Domnul (patronul/gazda) ne-a luat comanda si nu a schitzat nimic... nici nu cred ca ne-a adresat doua vorbe.. nici macar nu ne-a privit in ochi. S-a infiintat linga masa cu carnetelul si cu pixul si se uita la carnetzel asteptind sa-i dam comanda. A fost obligat sa deschida gura si sa se uite la noi cind l-am intrebat ce contin anumite feluri de mancare. Apoi si-a notat si a disparut. Doamna (patroana/gazda si ea) a venit sa ne ia farfuriile. Amicul meu a laudat snitzelul pe care tocmai il savurase, spunind ca e probabil cel mai bun snitzel al lor... doamna.. cu o fata imobila si inexpresiva total ne spune sec, aproape peste umar, plecind cu farfuriile: e chestie de gust.... si dusa a fost.

Am vazut insa ca rideau sau zimbeau si faceau conversatie la alte mese... la mese unde nu se vorbea limba romana sau erau cel putin opt persoane (noi eram doar cinci). Sa fie acesta motivul? E restaurant de expati si noi, ca niste tarani neaveniti ce suntem, n-am respectat regula nescrisa a restaurantului? Nu stiu ce sa zic.. mincarea e buna, dar in conditiile date ma pot lipsi de ea... si de mutrele lor acre.

marți, 15 ianuarie 2008

de ce simplu... cind se poate complicat




As vrea sa invatam de la cei cu mai multa experienta ca noi. Adica as vrea sa luam si lucrurile bune si utile pe care le fac altii...

Sunt fumatoare si n-am de gind sa ma las. Nu acum, nu stiu... In orice caz, am admirat in toamna asta - la vremea respectiva la noi terasele nu mai functionau pe motiv de frig - la Budapesta (adica la vecinii nostri de colea..) abundenta de terase care functionau la sfirsitul lui octombrie. Mda... au investit in ceea ce se cheama incalzitoare terase (un simplu search pe google cu respectivele cuvinte si veti vedea despre ce vorbesc). Asta inseamna sa stai afara... fumator sau nefumator, la aer curat (cit de curat poate fi aerul Bucurestiului) si sa te relaxezi.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Va veni si la noi - daca nu ma insel foarte tare din iunie 2008 - momentul in care nu vom mai avea voie sa fumam in spatii inchise (in lumina acestui post e vorba de cluburi si baruri). A venit momentul asta si in alte tari din Europa.. ghiciti ce s-a intimplat in unele din ele (cel putin de vreo patru am auzit eu)... au investit in incalzitoare.. eventual linga o canapea sau alte obiecte pe care sa poata lumea sta (adica fumatorul) cind mai iese si el din cind in cind la una mica si toxica.

Hmm.. sunt curioasa daca la anul pe vremea asta a) voi suferi de pneumonie pentru ca am petrecut intr-un club si am iesit in strada sa fumez (dupa cantitatea de alcool aferenta intr-un club.. dupa care evident ca nu mai simti daca sunt -10 sau 5 grade afara); b) ma voi fi lasat de fumat tot in urma unei complicatii la plamini c) voi vorbi foarte urit la adresa patronilor de cluburi, baruri si restaurante, care nu s-au gindit din timp la asta si fie n-au mai gasit (pentru ca nu erau pe stoc), fie nici macar nu si-au pus problema... sau... sunt sceptica, dar trebuie sa trec si varianta asta d) voi lauda un loc sau altul pentru ca m-am simtit bine si nu ca ultima vicioasa... pentru ca stiti ceva, cred ca exista vicii mult mai periculoase decit asta de care nu se ocupa nimeni...
PS: pentru cei care sunt foarte verzi din fire (a se citit ecologisti radicali) sau prin formatie (sau din interes politic de moment)... am facut putina cercetare pe subiect... exista incalzitoare cu gaz si incalzitoare electrice. Daca cele pe gaz sunt discutabile (irosirea resurselor, gaze cu efect de sera), cele electrice nu sunt chiar atit de rele (iar daca ai si un panou solar pentru generarea electricitatii... iata... esti verde ca verdele si toata lumea e fericita)... ei?

Mansarda lui Jumbo sau The Loft

M-am gindit ca e momentul unei noi rubrici... in care sa-mi spun parerea despre diversele cluburi, baruri sau alte loc(aluri) de pierzanie prin care rar mai apuc sa merg in ultima vreme.

Sambata am fost in
Mansarda lui Jumbo. Nu stiu cine-i Jumbo, n-am avut ocazia sa-l cunosc.. dar.. a fost Ok la el in mansarda. Acum... sa fi fost cantitatea de alcool consumata sau anturajul.. se poate si asta. Oricum, mi-a placut muzica - n-o prea gasesti in alte cluburi de gen. Preturile.. as zice ca sunt comparabile. Stiu, ar trebui poate sa dau pretul unei beri, da' n-am consumat bere, asa ca pot sa spun doar ca un red bull (care mi-a dat aripi), e 10 RON. Si nu e cu intrare... ceea ce poate fi bine... dar poate fi si rau in acelasi timp (pretul la intrare mai selecteaza si clientela), dar poate stie Jumbo vreun secret sa nu-i vina toti potentialii clienti amatori de intrare free (poate sa fie muzica acel secret).

Ce nu prea mi-a placut (dar se va rezolva din iunie 2008) este ca nu e prea bine aerisit spatiu... si pentru ca eram multi si de... fumam... trebuia sa deschidem foarte des geamul. Asta a dus la un consum de alcool mult ridicat (erau -13 afara) si intr-un final n-am mai simtit ca deschideam geamul.

Poate o sa mai iesim acolo.. am auzit ca organizeaza si concerte. Bine.. nu sunt genul care merge la concerte prin cluburi, da' nu se stie niciodata cand imi schimb optica...:))

vineri, 11 ianuarie 2008

Oops I did it again!




Azi a fost una din acele zile... Va intrebati probabil ce fel de zi.. Ma rog.

Una din acele zile in care, dupa ce suna ceasul dimineata si il opresti (zicind ca mai stai doar 5 minute), adormi si te trezesti peste o ora (si asta numai pentru ca s-a sculat copilul si s-a manifestat zgomotos)... esti nauc, nu stii in ce directie sa o apuci, vezi ca e deja 8.30 si stii ca la 9.30 ai intilnire de management la birou si mai stii ca traficul e infernal si you can't possibly make it... Asa ca zgaltai disperata sotul sa se trezeasca si el, sa duca si catzelushul Maurice afara (pardon... nu l-am prezentat pe Maurice, cainele Terranova de 80 de kg), si cu o mana dai de mancare copilului - adik scoti ceva din frigider cum ar fi branza topita sau asa ceva - si cu cealalta te speli pe dinti...

Mda.. cam asa ceva.. iar apoi urmeaza traficul si fumatul a fix 7 tigari de nervi si din obisnuinta ca pana la urma sa ajungi la destinatie (in timp sa intri la intilnire inaintea sefului), dar total frustrata ca nu ti-ai baut cafeaua... Dar se putea si mai rau, nu-i asa..:))




Cautind o imagine sa mearga cu ce am scris mai sus am descoperit articolul asta si m-am distrat putin (mai ales la partea de tips... don't forget to feed your animals/children... fix in aceasta ordine..:) si vi-l recomand calduros pentru citeva minute amuzante..:)

marți, 8 ianuarie 2008

ritualurile de frumusete... nu sunt pentru mine?!




De fiecare data cind sunt in baie (la mine, de obicei), ma minunez de numarul mare de borcane si borcanele pe care le-am adunat... constient sau nu, pentru a-mi demonstra ca sunt femeie..:) Pentru ca, nu-i asa, daca esti o femeie adevarata ai urmatoarele produse "absolut indispensabile": crema de maini, creama de picioare, crema de fatza, demachiant, tonic, lapte de corp, masca de maini, masca de par, sampon, balsam, gel de dus, sare de baie, ulei de baie, spuma de baie (bine... astea sunt valabile pentru mine), crema pentru unghii si cuticule (ce cuvint urit..), ulei de corp, scrub de corp, scrub de fatza, sapun de fatza.... mai vreti?!?... bine.. nu pun la socoteala farduri, rujuri si rimel, strugurel (alt cuvint care-mi da furnicaturi pe sira spinarii), crema de buze, masca de buze, masca pentru albit dintii, pasta de dinti speciala, baton corector pentru cosuri si scrub special pentru maini si scrub special pentru picioare.

Va dati seama ca da io ma minunez, sotul meu e de-a dreptul shocat - si cine ar putea sa i-o ia in nume de rau?... :))

Cine zice, ala e! Asa ca... dupa ce am depasit 30 de ani.. (stiti, femeia la 30 de ani... Blazac.. chestii), nu numai ca se zice ca stii foarte bine ce vrei, ai si experienta si stii si cum s-o faci, dar e momentul ritualurilor de frumusetze pentru ca altfel te stafidesti peste noapte.. sau ti se crapa obrazul si ajungi mai ceva ca ala din Mumia.. asa ca... mi-am zis ca poate trebuie sa imi adun mintile pe-acasa si sa ma dedau ritualurilor de frumusetze... urla revistele pentru femei de metode... le-am incercat.. uite-asa.. sa vad si io cum e si sa vad cum intineresc peste noapte (poate peste noaptea polara, ce sa zic).

Se ia una bucata cada si se arunca in ea toate ingredientele de mai sus pentru baie (adica sare, spuma, ulei) si multa apa calda... se baga personajul de poveste de groaza la inmuiat... Dupa ce sta vreo ora la inmuiat trece la chestiile de scrub... adica picioare, fatza, corp, maini... pina scartaie... in fine se termina cu baia care a durat deja vreo doua ore jumate.. poate chiar trei daca treci temeinic prin toate etapele - plus obinsuitele spalat pe cap, balsam (sau masca dupa caz - dupa cazul fiecaruia si al incidentei - adica daca era rindul mastii sau al balsamului ca cica si astea au o regula, ca Nurofenul si Panadolul.. adica nu se iau impreuna ci se alterneaza), dus obisnuit. Dupa ce se termina povestea cu baia (pe care vedeti, daca n-o faceti, n-aveti cum sa folositi si sa beneficiati de beneficiile - da, asa am scris, ati citit foarte bine... e licenta poetica, nu o luati ca pe o tautologie - nemaipomenite ale sarurilor.. uleiurilor si spumelor - nu clabucilor, desi, dupa intreg ritualul evident ca m-am umplut de clabuci), vine povestea de dupa baie... Adica.. crema de picioare, lapte de corp, tonic, crema de fatza, masca de maini, crema de unghii si cuticule si.. intre-un final apoteotic.. crema de maini (rahat, iar m-am dat cu crema de maini inainte sa sting lumina si sa inchid usa la baie, deci iar voi naclai clantza de la baie si intrerupatorul cu crema de maini)... in total... aproape 5 ore... pai de unde, dom'le timp pentru toate astea? Si, daca va uitati atent vedeti ca n-am pus chiar tot.. spalatul pe dinti, masca de albire a dintilor (cu care trebuie sa stai minim 30 de minute sa se intimple ceva.. pe termen lung).

Am ajuns deci la concluzia ca nu e de mine... si ca trebuie sa ma resemnez ca ma voi dezintegra intr-un an sau doi... pentru ca n-am dom'le acest timp la dispozitie.. mai ales ca.. dupa cum poate ati citit deja, apa calda se opreste la ora 22.00 si Nichi se culca aproximativ la aceeasi ora.

Cheers!


Pentru ca cineva mi-a prezis ca ajungem sa bem bere online de la toate blogurile care au rasarit dupa anul nou ca ciupercile dupa ploaie... zic... noi oricum ieseam la bere mai rar... ca de.. copilul, pardon Nichi... nu prea iti mai lasa libertate de miscare... Da' pentru ca e marti, dupa ora prinzului si io sunt acasa, deci imi permit, noroc si la mai mare..:) si ne vedem la ceva mai mult de-o bere simbata, asa ca nu se pune..hihihihi.

ti-e bine in vacanta?

As putea sa zic da... sau as fi putut sa zic da. Pina cind am primit un mesaj pe mobil - de la birou. Uite... eu cred ca operatiunea cade daca nu sunt io acolo, dar cind mai are omu' citeva ore (numarate... ) de libertate si vacanta n-ar trebui lasat sa se bucure de ele?!? Adik genul de mesaj panicat.. putem sa ne vedem maine urgent legat de scorecard si segmentare regionala putea sa astepte pina maine dimineata cind ma intorc la birou! Chiar putea... nu rezolva cu nimic situatia daca e trimis acum si nu face decit sa-mi strice mie ce-a mai ramas din vacanta de iarna (adica 18 ore in cap - din care vreo 5 sau 6 vor fi de somn oricum). Si cu ce adik sa mi se strice vacanta?!? Cu scorecard... pai sa ma ierte Dumnezeu, da' mai am putin si scuip foc pe nari si scot fum pe urechi daca mai aud de chestia asta odioasa. Cind nu stie despre ce e vorba... mai bine.. stiti cum e, fericiti cei saraci cu duhul (care de fapt inseamna ca ce poate fi mai frumos decit sa nu stii ce e aia scorecard?!?... sau poti sa nu stii ce sunt alea o multime de lucruri si tot sa te bucuri de viatza)... iar cei care stiti... imi pare rau sa aud asta (dar imi pare bine ca nu sunt singura napastuita de soarta).

Uite-asa... se pot duce pe copca zile bune si relaxante de vacanta... din cauza uneia care crede ca se crapa pamintul daca n-avem noi discutia aia maine.. da' confirmata de azi... unii oameni n-au masura!

diverse legate de ceai

Am doua probleme.. una e mai recenta, cealalta are vechime.

Cu vechime
Ma enerveaza cumplit ca la noi nu se gaseste ceai Twinnings infusions. Dom'le, astia de la Twinnings au 300 de ani de experienta in prepararea ceaiului (adica si-au inceput afacerea in 1706, nu trebuie sa va spun in ce conditii traiau romanii pe vremea aia) si pe buna dreptate chiar stiu sa faca pentru toate gusturile. Si ma enerveaza ca, pentru ca nu se gaseste, de cite ori zbor io pe insula.. jumatate din bagaj e invariabil ocupat de ceai... probabil arata ca si cind as face trafic, dar e pentru uz personal...

recenta
Am fost la un revelion aproape faimos (am vazut doua posturi pe bloguri diferite cu acest subiect, deci e in carti) si am mincat si am dansat si asta e... pe ce muzica si cind am mincat nu mai comentez ca e tradiv. Da' as fi vut si io un ceai (dupa ce am mincat mincarea aia foarte condimentata), un ceai care este traditional si care in mod normal insoteste mincarea respectiva. Gazda s-a uitat la mine de parca vorbeam de nave spatiale si mi-a spus ca n-are... da' sa ma duc io la restaurant in zilele urmatoare si se rezolva... pai bine nenea Amarjitu (asta ii spune Nichi, poate pentru ca n-au fost prezentati oficial), la ce-mi mai foloseste mie ceaiul citeva zile dupa ce am consumat mincarea?!?

Ma rog.. s-ar putea spune ca sunt detalii.

azi nu ne spalam...

V-ati gindit vreodata ca trebuie sa va mutati doar pentru ca nu va mai suportati vecinii? Ei bine, io m-am gindit de foarte multe ori (si chiar as face-o daca as avea cu ce). Mda, de fiecare data cind dau drumul la apa calda si ea nu vine (nuuu mai vine), imi vine mie sa-mi fac bagajele si sa ma duc invartindu-ma.

Locuiesc intr-o zona foarte frumoasa.. mult spatiu verde, blocuri cu putine etaje si multi locatari trecuti de o virsta (prea trecuti sa mai fie onorabila). Sincer... nu stiu cum de-si mai permit sa locuiasca in zona pentru ca intretinerea e monstruoasa si imi imaginez ca oricit de pensionari sunt.. tot pensie se cheama. Hmm... si acesti domni si doamne - foarte onorabili - au luat hotarirea in unanimitate (a lor adik pentru ca intilnirile cu locatarii au loc de obicei in timpul saptaminii pe la ora 10.00 - 11.00, cind vedeti voi, niciun om al muncii n-are cum sa participe) sa dea apa calda citeva ore pe zi... adik dimineatza de la 7 la 9 si seara de la 18 la 22. Putin mai mult in weekend ca de.. lumea trebuie sa faca macar baia saptaminala.

Acum... io n-am nimic cu ei si cu programul lor de baie, dar mie imi place sa fac baie... adik baie de la doua ore in sus, cit de des. De cind cu Nichi nu prea-mi mai iese schema cu cit de des pentru ca ei i se pare ca ma distrez (si nu o condamn, chiar asa este) si vine peste mine... si s-a dus naibii relaxarea si baia si tot. Asa ca nu pot sa ma bucur de baie decit dupa ce ea se culca, adica dupa 22.00. Ei si de aici conflictul de interese... pentru ca pe mine nu ma intereseaza cine ce hotarire a luat cu privire la programul de apa calda, io vreau si am dreptul macar din cind in cind, la o baie adevarata... si nu tre' sa dau socoteala nimanui pentru asta.

Si mai e si nevoia de apa calda din timpul zilei - cei care au copii poate inteleg mai bine. Adica da, sigur ca acum se gasesc scutece de unica folosinta, pe care le arunci, dar ce ramine in urma lor... la fundul copilului... Sunt de acord ca trebuie sa-mi calesc putin copilul... dar parca nu-mi da mina sa-i produc o cistita micutza de la virste foarte fragede...

Si uite-asa ma scot astia de la asociatie din sarite si deja sunt catalogata drept nebuna care vrea apa calda la ore nepotrivite (pentru cine?!?). Sa nu vrei sa te muti?!?